Al XVII-lea Congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI

 DIN ROMÂNIA

 A.F.D.P.R.

ASSOCIATION DES ANCIENS DETENUS POLITIQUES DE ROUMANIE

FORMER ROMANIAN POLITICAL PRISONERS ASSOCIATION

Str. Mântuleasa nr. 10, 030554 Bucureşti, sector 3, ROMÂNIA, tel/fax. 3172317

Comunicat de presă (extins)

În zilele de 13-14 septembrie 2010, în staţiunea Mamaia, s-au desfăşurat lucrările celui de-al XVII-lea Congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. Cei 244 de delegaţi prezenţi, de pe tot întinsul ţării, în urma dezbaterilor ce au durat două zile, au adoptat următoarea

 

REZOLUŢIE

 

– Condamnarea comunismului de către Preşedintele Traian Băsescu, ca fiind un regim ilegitim şi criminal s-a dovedit a fi un act formal – cu iz electoral – aceasta neavând nici cea mai mică continuitate prin materializarea în ceva concret pentu noi.

– Invitaţi la ultimele trei congrese ale noastre, Preşedintele Traian Băsescu şi Primul Ministru, Emil Boc, nu şi-au găsit timpul necesar şi nici nu au trimis măcar câte un mesaj de salut printr-un secretar de stat sau consilier; fapt fără precedent!

– Solicitările noastre repetate de mai bine de un an şi jumătate de a fi primiţi în câte o audienţă de către cei doi, în scopul de a ne cunoaşte şi de a-i informa despre prolemele cu care ne confruntăm. nu şi-au găsit nicio rezolvare!

– O atitudine asemănătoare o au şi majoritatea guvernanţilor şi parlamentarilor români.

– Loviţi de ignoranţă sau de amnezie, au uitat că noi suntem aceia cărora li s-a luat totul: tinereţea, sănătatea, libertatea, agoniseala, oferindu-ni-se în schimb asasinate, condamnări la moarte, ani grei de temniţă sau lagăre de muncă silnică? Bătuţi, schingiuiţi, înlănţuiţi, flămânzi şi bolnavi, am avut de îndeplinit norme de muncă imposibil de realizat. Ziua de muncă era ziua lumină! Este nevoie să mai amintim că noi am construit la Canalul Dunărea – Marea Neagră? La stadionul din Constanţa? La barajul de la Bicaz? Că am scos minereu de plumb din minele de la Cavnic, Nistru şi Baia Sprie? Că am îndiguit  Balta Brăilei? Am construit canale de irigaţii şi am participat la munci agricole? Am recoltat stuf în Delta Dunării iarna, cu picioarele în apă sau am muncit în fabricile de la Gherla şi Aiud? Că am lăsat prin toate aceste locuri mii de morţi îngropaţi mişeleşte fără a li se cunoaşte mormintele? Că am fost marginalizaţi, persecutaţi şi urmăriţi de Securitate până în decembrie 1989?

– Suntem indignaţi de faptul că autorităţile statului au tratat şi tratează discriminatoriu beneficiarii legior speciale, pentru fapte „presupus” asemănătoare. Vezi D.L. 118/1990 vs. L. 341/2004.

– Umilitorul D.L. 118/1990, care a adus unele reparaţii materiale foştilor deţinuţi politici, nu este nici acesta respectat de către autorităţile statului, astfel:

– Ni se acordau medicamente gratuite! Fals! Mai apoi s-au redus

la doar trei repere, de fabricaţie indigenă şi cele mai ieftine; acum nu ni se mai dau deloc!

– Un bilet de tratament gratuit! Dar nimeni nu spune că se acordă unul la douăzeci de solicitanţi în cele mai  mizere hoteluri şi  baze de tratament!

– Călătoriile pe mijloacele de transport în comun nu şi-au găsit rezolvarea general valabilă pe tot întinsul României.

– Biletele de călătorie pe calea ferată nu ne sunt acordate asemenea revoluţionarilor sau veteranilor de război, deşi am solicitat o rezolvare în repetate rânduri. Există oare o altă explicaţie decât aceea pe care o bănuim noi? Desigur, nu!

– Constatăm cu tristeţe că toate încercările de a promova legi care lezează foştii activişti de partid, securiştii, miliţienii, directorii sau urmaşii acestora, acestea devin ca prin minune neconstituţionale (legea lustraţiei, limitarea atribuţiilor CNSAS).

– În acelaşi timp, cei care au săvârşit crime de omor împotriva  noastră, beneficiază de prescriptibilitatea atotbinefăcătoare, fiind considerate drept cazuri izolate, abuzuri în serviciu, etc?!

– Deasemeni, suntem revoltaţi de faptul că pensia pentru anii de muncă a unui fost deţinut politic, cumulată cu îndemnizaţia reparatorie nu reprezintă nici 50% din pensia unui criminal care ne-a trimis la moarte!

– În urmă cu mai bine de zece ani, a fost dată o OUG, prin care se acordau nişte decoraţii luptătorilor anticomunişti. Nu le-a văzut nimeni până în ziua de azi!!!

– Tot atunci s-a aprobat construirea Monumentului Naţional al Rezistenţei Anticomuniste în capitală. A fost întocmit proiectul, s-au obţinut toate aprobările, s-a stabilit şi amplasamentul, s-a asigurat baza materială, dar tot nimic!!!

– S-a discutat despre organizarea în reşedinţele de judeţ a unor muzee ale crimelor comunismului şi luptei anticomuniste. Dar tot nimic!!!

– În anul 2009 a fost promulgată Legea 221, care oferă foştilor deţinuţi politici posibilitatea de a da în judecată Statul român în vederea obţinerii unor despăgubiri morale. Primul Ministru, Emil Boc, dă OUG 62/2010, intervenind grosolan în treburile justiţiei, prin limitarea despăgubirilor la suma de maximum 10.000 euro, adică la mai puţin decât salariul unui „nesimţit” pe o lună. Această ordonanţă nu este numai act de umilire, dar şi un act de recondamnare în bloc a noastră, morţi şi supravieţuitori, de dispreţ şi de lipsa celui mai elementar respect pentru cei care s-au sacrificat întru apărarea valorilor neamului, valori pe care dvs. le călcaţi în picioare!

– Prezentul comunicat va fi tradus în mai multe limbi străine, fiind trimis în toate ţările foste comuniste şi nu numai.

– Vom analiza posibilităţile legale de organizare cât mai grabnică a unor manifestaţii de stradă (marşuri sau pichetări) atât în capitală, cât şi la Bruxelles şi Strasbourg.

 

 

Pentru Comitetul de Conducere al AFDPR

Preşedinte

Ing. Octav Bjoza

Newsletter

Introduceţi adresa dumneavoastră de e-mail în casuţa de mai jos şi vă vom ţine la curent cu ultimele noutăţi ale AFDPR.

Comments are closed.
Please click here for