Al XVIII-lea Congres al AFDPR – Comunicat

COMUNICAT

Delegaţii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România întruniţi la cel de-al XVIII-lea Congres, care a avut loc în zilele de 16-17 septembrie la Mamaia, au reales pentru funcţia de preşedinte pe inginerul OCTAV BJOZA din Braşov, pentru mandatul 2011-2015.
La finalul lucrărilor, Congresul a adoptat următoarea

REZOLUŢIE

Comunismul, prin natura sa criminală a constituit o ofensă adusă demnităţii şi libertăţilor sacre ale omului.

Noi deţinuţii politici am reprezentat reacţia de respingere a comunismului de către naţiunea română, aceasta reprezentând răspunsul instinctului naţiunii de apărare şi conservare a insasi fiintei sale. Noi am lăsat acolo, după gratii şi sârmă ghimpată, pentru totdeauna: tinereţea, sănătatea, libertatea, şi nu de puţine ori viaţa.

Am prestat munci silnice, zi-lumină, fără sărbători, la diferite obiective cum au fost: Canalul Dunărea-Marea Neagră; stadionul din Constanţa; hidrocentrala Bicaz; minele de plumb de la Nistru, Cavnic şi Baia Sprie; fabricile industriale din incinta penitenciarelor Aiud şi Gherla; lucrări de îndiguire şi desecări cum au fot cele din Balta Brăilei sau Delta Dunării; recoltarea stufului în aceiaşi Deltă a Dunării; munci agricole în Întreprinderi Agricole de Stat ( I.A.S.-uri); lucrări în orezării etc.

Toate acestea în condiţii lipsite de igienă şi asistenţă medicală, primind în schimb foame, bătăi şi lanţuri.

Nici deportaţilor nu le-a fost mai uşor, aceştia fiind siliţi să-şi abandoneze gospodăriile, urcaţi în bou-vagon şi abandonaţi sub cerul liber în Câmpia Bărăganului.

In numele participantilor multumim celor care au raspuns invitatiilor noastre si ne-au onorat cu prezenta, precum si celor care din varii motive n-au putut participa dar ne-au trimis mesaje de pretuire si solidaritate.

Participanţii la Congres şi-au exprimat indignarea unanimă pentru faptul că, deşi invitaţi la deschiderea lucrărilor, toţi cei din spectrul politic aflat la putere, nu ne-au onorat nici măcar cu un mesaj, dând dovadă de o totală indiferenţă faţă de noi.

Să fi uitat actuala putere de cuvintele Preşedintelui României rostite in fata Parlamentului cu ocazia condamnarii comunismului: „Cei mai de seamă reprezentanţi ai elitelor din România au fost eliminaţi fie prin asasinat, fie prin deportare, întemniţare, muncă forţată sau marginalizare. S-a recurs la o logică a vinovăţiei colective şi persecutarea familiilor celor bănuiţi de intenţii ori acţiuni anticomuniste.” Sau, „emotionantele” scuze si regrete sub forma : ”În numele Statului român, îmi exprim regretul şi compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. În numele Statului român cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, într-un fel sau altul şi-au văzut destinele ruinate de abuzurile dictaturii (…) Susţin solicitările foştilor deţinuţi politici legate de recunoaşterea publică a tragediilor prin care au trecut”.

Să fi fost acest discurs un act formal şi un joc de imagine? Noi credem că da, atâta timp cât de la data condamnării comunismului şi până în prezent, în viaţa foştilor deţinuţi politici şi a familiilor acestora nu s-a produs nicio îmbunătăţire, în timp ce numărul lor se micşorează în mod dramatic, fiind pe cale de dispariţie.

Sa fi uitat actuala putere de o serie de rezolutii si documente internationale pe care si-a pus semnatura privind condamnarea crimelor comuniste si cu privire la masurile preconizate pentru inlaturarea mostenirii fostelor regimuri comuniste totalitare? Sa ignore cu buna stiinta si faptul ca de data recenta, respectiv in ziua de 23 august 2011, cu ocazia Conferintei „Ziua Europeana a Comemorarii Victimelor Regimurilor Totalitare”, reprezentanta Romaniei doamna Lidia Barac si-a pus semnatura pe o declaratie denumita „Declaratia de la Varsovia” care consemneaza printre altele : „Recunoasterea si condamnarea tuturor crimelor comise in timpul regimurilor totalitare in Europa” sau „Sprijinirea victimilor regimurilor totalitare si asigurarea ca suferintele lor nu vor fi date uitarii, recunoasterea drepturilor lor si judecarea infractorilor”?.

Din pacate, cuvantul rostit de doamna Barac la aceasta conferinta este un caz tipic de escamotare a adevarului cand afirma ca „Romania dispune de un sistem legislativ care garanteaza o serie de drepturi cu caracter patrimonial si moral pentru cei care au suferit in perioada 1940-1989. Un set de masuri menit a recunoaste suferinta acestora si a le pastra vie memoria”.

Care legi si care drepturi, domnilor guvernanti?. Legea lustratiei ceruta insistent de fostii detinuti politici a cazut la Curtea Constitutionala . Legea deconspirarii securitatii (Legea Ticu) si-a pierdut din virtutile initiale cu concursul aceleasi Curti. Decretul-lege 118/1990, un modest act normativ cu caracter de securitate sociala intampina tot mai multe greutati in aplicare. Singura lege care a fost gandita a inlatura toate efectele hotararilor judecatoresti de condamnare cu caracter politic, si ca o consecinta, de a aduce reparatii pentru suferintele indurate de cei condamnati si de familiile lor, acordandu-le dreptul de a cere Statului Roman, pe calea justitiei, compensatii pentru prejudiciile morale suferite (Legea 221/2009) a fost anulata, in esenta ei, de Guvernul Rominiei cu complicitatea Curtii Constitutionale.

Consemnam cu regret ca desi anuntata pe tote agentiile, conferinta de presa de la finele congresului n-a mai avut loc. Nici un jurnalist nu ne-a onorat cu prezenta.. În acelaşi timp, constatăm cu stupoare că atât în presa scrisă, dar mai ales pe TV îşi fac apariţia foşti comunişti de marcă sau odraslele acestora, vrând parcă să ni se sugereze o tentativă de restaurare. Lipsa de interes a mass-media cu privire la fostii detinuti politici este si ea simptomatica.

Atragem atentia guvernantilor actuali, si celor care vor veni, ca au datoria de a apara onoarea, libertatea si demnitatea acestui neam pentru care am adus prinos de jertfa si suferinta si noi fostii detinuti politici. In ce ne priveste, putini cati am mai ramas, vom fi mereu la datorie pentru a apara idealurile pentru care au luptat si s-au jertit cei mai demni dintre noi pastrandu-le o vie memorie. Exemplul lor sa fie drept mostenire pentru generatiile care vor veni.

Vom depune eforturi pentru construirea cât mai grabnică a Monumentului Naţional al Rezistenţei Anticomuniste, cât şi a unor muzee atât în capitală, dar şi în reşedinţele de judeţ.

COMITETUL DE CONDUCERE AL AFDPR

Newsletter

Introduceţi adresa dumneavoastră de e-mail în casuţa de mai jos şi vă vom ţine la curent cu ultimele noutăţi ale AFDPR.

Comments are closed.
Please click here for