Organizarea a fost ireproşabilă, în stil german, de ea ocupându-se d-ra dr.Anna Kaminsky, care a oferit spaţiul fundaţiei pentru desfăşurarea lucrărilor, împreună cu d-nii Rainer Wagner din partea UOKG şi Schonemann.

Au participat reprezentanţii următoarelor ţări: Albania, Bosnia- Herţegovina, Cehia, Croaţia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Moldova, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

La lucrările Congresului, cât şi la depunerea de coroane la monumentul şi mormintele celor căzuţi în 17 iunie 1953, au luat cuvântul printre alţii, reprezentanţii: Parlamentului Federal, Ministerului de Interne, Primarul Berlinului, Directorul Închisorii STASI din Berlin şi alţii.

Lucrările Congresului s-au încheiat cu următoarea rezoluţie:

Asociaţia Internaţională a Foştilor Deţinuţi Politici şi

Victime ale Comunismului

A hotărât în cadrul Congresului XIX, din data de 14-18 iunie 2011, ce a avut loc la Berlin, Germania, următoarele

Rezoluţie

Regimurile comuniste din toată lumea unde au fost la putere, au condus cu teroare, arbitrar şi au comis crime oribile, iar milioane de oameni au fost lipsiţi de drepturile lor fundamentale. Milioane de oameni au căzut victime acestui regim, fiind închise în lagăre şi închisori; aceştia au fost torturaţi, umiliţi şi ucişi. În toate fostele ţări dominate de regimul comunist, există nenumărate morminte în masă, care atestă caracterul penal al acestui regim.

Ideologia care stă la baza acestor regimuri este în contradicţie cu Constituţia şi Cartea Drepturilor Omului.

Noi, Asociaţia Internaţională a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Comunismului, îi păstrăm în memorie pe aceia care au fost persecutaţi din cauza dorinţei lor de libertate şi a luptei lor pentru raporturile democratice sau care au fost ucişi pur arbitrar de către autorităţile comuniste.

Împreună cu toţi democraţii, ne-am angajat să asigurăm că aceste crime ale nazismului nu sunt unice şi că cele din perioada comunistă sunt de multe ori banalizate şi trecute cu vederea. Caracterul penal al conducerii naţionaliste şi al crimelor naziste comise în întreaga Europă este dincolo de orice îndoială. De asemenea, Congresul al XIX-lea solicită o condamnare la nivel european a crimelor comunismului. La 21 de ani de la prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa, crimele comunismului şi regimurile sunt negate de cei responsabili pentru acestea.

Salutăm raportul Parlamentului European din data de 22.12.2010 cu privire la „Amintirea crimelor regimurilor totalitare din Europa”. Vom sprijini în special ideea formulată în rezoluţie, pentru învăţământul european, în vederea consolidării unei medieri a diferenţelor dintre dictatură şi democraţie. Aceasta este întrebarea vitală pentru toţi oamenii, iar Europa are o responsabilitate deosebită în această chestiune, având în vedere istoria ei în secolul al XX-lea. 

Prin urmare facem un apel către victimele comunismului:

1.                În prezentarea istoriei europene din secolul al XX-lea, să fie pus un accent deosebit pe prezentarea riscurilor care provin de la cele două regimuri totalitare nazisto-fascist şi comunist pentru democraţie, respectarea drepturilor omului şi a libertăţii individuale.

2.                Importanţa curajului moral, precum şi a celui de a confirma şi protesta împotriva  nedreptăţii şi criminalităţii, oriunde acestea ar avea loc, este mult mai accentuată decât înainte.

3.                În vederea medierii drepturilor omului şi a valorilor democraţiei şi libertăţii.

Astfel, în acest context, mesajul nostru către toate Instituţiile Europene este:

1.                La Bruxelles, Casa Istoriei Europene să pună un accent special pe reprezentarea diferenţelor dintre democraţie şi dictatură.

2.                Uniunea Europeană să creeze o platformă prin care să informeze şi să lumineze permanent publicul european cu privire la crimele de neimaginat comise de nazişti, în special uciderea evreilor din Europa, şi asupra crimelor comise de comunişti.

3.                Cerem o condamnare europeană a crimelor comuniste, iar liderii şi autorii acestora să fie traşi la răspundere pentru faptele lor.

4.                Să se realizeze construirea unui memorial european pentru victimele acestui regim.

Ne aşteptăm ca guvernele ţărilor unde comunismul a lăsat urmele sale sângeroase, să renunţe la aceste simboluri şi la numele care încă glorifică sau onorează aceste dictaturi şi pe cei responsabili; de exemplu prin  denumirea străzilor cu numele lor.

Noi cerem să fie completată definiţia recunoscută la nivel internaţional de genocid prin distrugerea unui grup de persoane datorită apartenenţei lor la diferite clase sociale sau datorită convingerilor lor ideologice, politice sau religioase diferite.

Facem un apel la instituţiile europene pentru a crea instrumentele adecvate pentru Europa, atât pentru a scoate în afara legii negarea crimelor naziste, fasciste şi comuniste, cât şi pentru a le incrimina.

Facem apel la finanţare comunitară pentru studiul totalitarismului şi în special pentru totalitarismul comunist, astfel încât proiectele de lucru să fie efectuate pe întreg spaţiul Uniunii Europene.

Berlin, 17 iunie 2011