7 noiembrie 2019

CENTRALA AFDPR

PROCES-VERBAL
CONGRESUL al XXVI-lea al AFDPR
MAMAIA 16-17-18 septembrie 2019

Lucrările celui de-al XXVI-lea Congres al ASOCIAŢIEI FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI ŞI VICTIME ALE DICTATURII DIN ROMÂNIA (AFDPR) – MAMAIA 2019, au fost deschise de Preşedintele AFDPR Octav Bjoza, care s-a adresat participanţilor, rostind un cuvânt de „bun venit”.
Preşedintele Octav Bjoza anunţă că din totalul de 49 de filiale şi subfiliale, sunt prezente 41. Au lipsit: Bihor, Bistriţa, Giurgiu, Hunedoara-Oraş, Iaşi, Maramureş-Baia Mare, Maramureş-Sighet şi Satu Mare.
Au fost prezente 211 persoane, dintre care 161 cu drept de vot.
Congresul este declarat statutar.


               La propunerea Preşedintelui Octav Bjoza, s-a ţinut un moment de reculegere, în memoria celor care ne-au părăsit. Preotul Grigorie Benea a rostit rugăciunea „TATĂL NOSTRU”, împreună cu noi, toţi cei prezenţi.
În continuare Preşedintele Octav Bjoza a dat cuvântul oaspeţilor care au rostit mesaje de apreciere şi susţinere, astfel:

  1. D-na Nicoleta Nicolae, Consilier Prezidenţial,  a citit mesajul d-lui Preşedinte Klaus Werner Johannis (anexat prezentului PV);
  2. D-l Sergiu Rizescu, Vicepreşedinte al AFDPR, citeşte mesajul d-lui Preşedinte Emil Constantinescu (anexat prezentului PV);
  3. D-l Silviu Moldovan, Şef Serviciu – CNSAS;
  4. D-na Valentina Sturza, Preşedinte a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Deportaţi în Siberia, din Republica Moldova-Chişinău;
  5. D-l Doru Mărieş, Preşedinte al Asociaţiei „21 Decembrie 1989”- Bucureşti;
  6. D-na Ileana Mateescu, Preşedintele Filialei AFDPR Mehedinţi, dă citire mesajelor d-nei Ana Blandiana, Preşedinte a Fundaţiei „Academia Civică” şi al Revistei „Memoria” (ambele anexate prezentului PV);
  7. Preot Grigorie Benea de la Memorialul Gherla, înfiinţat de domnia sa, pe Dealul Cărămidăriei, care a rostit un cuvânt de apreciere şi a prezentat un material despre Memorial (anexat prezentului PV);
  8. D-na Cornelia Fiat din partea Asociaţiei Deportaţilor în Bărăgan.

D-l Paul Andreescu, Preşedintele Filialei AFDPR Constanţa, cere şi obţine, aprobarea Congresului de a lua cuvântul înainte de Darea de seamă, prezentată de Preşedintele Octav Bjoza, aceasta din motive de sănătate. Domnia sa a prezentat Proiectul Memorialului de la Poarta Albă, precum şi greutăţile întâmpinate din partea autorităţilor Statului Român. În principal, este vorba de finanţarea lucrărilor, obiectivul fiind unul de importanţă naţională. La fel de importantă este şi construirea unui schit cu câţiva călugări, care să asigure paza, să dea explicaţii turiştilor, să pună o floare, să aprindă o lumânare. În continuare, a prezentat aspecte cu caracter educativ, comemorativ, religios, din activitatea filialei.
D-l Preşedinte Octav Bjoza arată că, în privinţa construirii unui schit, a purtat discuţii cu Preafericitul Patriarh Daniel, cât şi cu Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop Vicar Patriarhal, de la  care nu a obţinut un răspuns favorabil, respectivii motivând că în apropiere s-a construit deja, un alt lăcaş. De asemenea, a purtat discuţii şi corespondenţă atât  cu Secretariatul de Stat, cât şi cu Ministerul Culturii, rezultatul fiind acelaşi, adică zero.
În continuare, Preşedintele Octav Bjoza, prezintă Darea de seamă, pe perioada ultimului an şi mandat de 4 ani:

  1. Despre efective

În septembrie 2015, mai trăiau 42.812 beneficiari ai D L nr.118/1990. La 31 august 2019, mai trăiau 31.386, adică, în ultimii 4 ani, au murit 11.426 de persoane, din care, 6.681 – titulari de drept şi 5.745 – soţii urmaşe. Avem filiale care nu mai au nici o activitate, respectiv, nici o legătură cu Centrala AFDPR, cum sunt: Satu Mare, Maramureş, Iaşi şi Prahova. Constatăm cu stupoare că în aceste filiale, beneficiarii D L nr.118/1990 sunt de ordinul sutelor, în fiecare dintre acestea.
Achitarea cotizaţiei către filiale şi respectiv a cotei de 9% către Centrala AFDPR, este un gest de minim respect faţă de cei care au rămas acolo pentru totdeauna şi în general, al tuturor acelora care nu mai sunt. Este interesant că 75% dintre cei care au dat şi dau telefoane să întrebe „ce se mai dă ?”, „cât?”, „de când?”, sau „nu faceţi nimic pentru noi!”, nu sunt membri ai vreunei filiale a AFDPR.
Este ştiut faptul că filialele şi cu atât mai mult Centrala, îşi achită cheltuielile administrative, inclusiv de salarii, unde este cazul, din aceste cotizaţii.

Menţionez că, de la început, nu s-a dorit ca filialele să aibă independenţă, atât din punct de vedere juridic, cât şi financiar-contabil. Acest lucru a condus ca în momentul de faţă să avem numeroase complicaţii, mai ales de la apariţia „CUI”- ului unic. Astfel, deşi la Filiala AFDPR Prahova se încasează cotizaţii, aceasta nu şi-a achitat cheltuielile administrative (căldură, energie electrică, apă, chirie). Băncile au reţinut sumele datorate de Filiala Prahova, de la mai multe filiale din ţară. Situaţia pare fără ieşire, singura soluţie fiind dobândirea personalităţii juridice de către fiecare filială şi mai apoi, a unui CUI distinct, pentru fiecare dintre acestea. (Anexăm prezentului P V, datele amănunţite).

  1. Despre Statut

Constatăm că actualul Statut al AFDPR în  vigoare, aprobat la Congresul din septembrie 2009, nu mai poate fi respectat. Au fost prezentate mai multe variante, dintre care, Comitetul Naţional de Conducere a agreat varianta propusă de Vicepreşedintele AFDPR Teodor Stanca. Această variantă a fost prezentată amănunţit, Congresului, de Preşedintele AFDPR Octav Bjoza. Deşi noi nu mai avem mult timp de pierdut, cei prezenţi la Congres au votat cu unanimitate, ca variantele de modificare a Statutului să fie trimise filialelor şi subfilialelor, urmând ca o decizie să fie luată la congresul următor. Variantele sunt anexate prezentului Proces Verbal.

  1. Despre legi

În forma sa iniţială, Proiectul de lege, ce priveşte amendarea
D L nr.118/1990, se referă în principal, la îmbunătăţirea reparaţiilor băneşti, la introducerea copiilor şi la respectarea celorlalte chestiuni cuprinse în Decret.
Acesta a fost predat unor reprezentanţi ai ALDE (Călin Popescu Tăriceanu, Varujan Vozganian şi Andreea Lambru), PNL (Marcel Vela şi Gabriel Andronache), USR (Iulian Bulai), PSD (Eugen Orlando Teodorovici şi Toni Greblă). Solicitarea noastră a fost aceea ca respectivii să caute susţinători – semnatari din tot spectrul politic şi să-l depună imediat la Biroul de Iniţiative Legislative. Acest lucru s-a făcut cu mare întârziere, de către PNL, cu precizarea că varianta noastră a fost ciuntită brutal în asemenea hal, încât noi nu am mai recunoscut-o! Am procedat imediat la amendarea acestui „ciot” de Proiect de lege, pentru a nu pierde rândul şi respectiv, timpul.
În toate aceste acţiuni am fost sprijinit de către Teodor Stanca, Sergiu Rizescu, Cornelia Fetea, Petru Mirciov de la Asociaţia Deportaţilor în Bărăgan şi deputatul Adnagi Savoliub, de la Minorităţi.
Au mai venit cu propuneri de amendare a D L nr.118/1990, d-l  Preşedinte al Filialei AFDPR Dolj, Ilie Cotoi, cu  referire la copii, în  ceea ce priveşte cuantumul şi impactul asupra bugetului de stat, pe care nu-l putem stabili, necunoscând numărul real al copiilor.
La fel, d-na Av.Abrudan de la Arad, remarcă modul diferenţiat de tratare a aceleaşi fapte. Este vorba de frontieriştii de până in anul 1964 şi cei de după acest an. Materialul a fost înmânat d-lui Procuror General Licu, la solicitarea d-nei Avocat.
De asemenea, d-na Preşedinte a Filialei AFDPR Mehedinţi, Ileana Mateescu, ne-a prezentat tratarea neunitară a prevederilor aceluiaşi D L nr.118/1990, în ceea ce priveşte atât copiii născuţi în deportare, cât şi larga interpretare a noţiunii de „D O”.
În altă ordine de idei, Preşedintele Octav Bjoza arată şi faptul că suntem deranjaţi şi de noţiunile „cheltuielile pot fi suportate de….”, cuprinse în unele legi cu privire la noi.
În continuare Preşedintele Octav Bjoza dă citire Comunicatului Centralei AFDPR din data de 29 iulie 2019, în care sunt prezentate toate etapele arătate mai sus.
În legătură cu mărirea indemnizaţiei de la 400 lei, la 700 lei/an de detenţie sau deportare, ca şi la soţii urmaşe, am acceptat promulgarea, în locul retrimiterii în Parlament în vederea introducerii celor cu D O, Spitale de psihiatrie şi a copiilor. Riscam să pierdem  şi această această minimă reparaţie. Precizez că cele arătate mai sus respinse de parlamentari, au fost înregistrate la Parlament în ziua de 5 iulie 2019, ca un nou proiect de lege.

Toate documentele cu referire la cele prezentate mai sus, sunt anexate prezentului P V.

  1. Despre decoraţii

Cu mai bine de 3 ani în urmă, Preşedinţia României mi-a solicitat o listă care să cuprindă foşti deţinuţi politici care urmau să fie decoraţi de către Preşedintele României, d-l Klaus Werner Johannis. Trebuiau întrunite câteva condiţii şi anume:

  • să nu fi fost membri ai Mişcării Legionare;
  • să nu fi fost membri ai Partidului Comunist;
  • să nu fi fost informatori ai Securităţii;
  • să nu fi revenit în ţară cu Divizia „Tudor Vladimirescu”.

Am apelat în  repetate rânduri, la preşedinţii de filiale, să trimită cât mai urgent, liste cu propuneri. Doar câţiva au răspuns acestei solicitări. La început am condiţionat să fie cuprinşi doar cei care au efectuat de la 10 ani inclusiv, în sus. Neprimind aceste liste, am coborât limita la 7-8 ani. Şi tot aşa, până am ajuns la 4-5 ani.
Listele trimise către Preşedinţie în 3-4 etape, au fost smulse cu cleştele de la preşedinţii de filiale. Aceste liste au cuprins şi 3-4 persoane, care au efectuat mai puţin de 3-4 ani de temniţă, dar care au avut o activitate intensă în cadrul AFDPR, unii dintre ei deţinând chiar calitatea de parlamentari. În final, listele depuse au însumat 119 propuneri.
Lista centralizată a fost trimisă de Preşedinţia României, la CNSAS. Când CNSAS-ul a pregătit toate dosarele celor cuprinşi în liste, a anunţat Preşedinţia care a trimis o comisie să le verifice. Verificarea nu s-a făcut în ordinea alfabetică a listei înaintate, ci dosarele au fost luate la mână fără a se stabili o ordine anume.
În final, au fost decorate 55 de persoane, urmând ca ceilalţi să facă obiectul unei noi etape, care s-ar putea produce, cu ocazia a 30 de ani de la căderea comunismului. Mai precizez că  subsemnatul, nu am intervenit la Preşedinţie nici pro, nici contra vreunuia dintre cei cuprinşi în listele înaintate.  Anexăm prezentului P V lista centralizată.

  1. Despre cunoaşterea adevărului în ceea ce priveşte istoria recentă a României ultimilor 75 de ani

Preşedintele Octav Bjoza arată că în ultimii 4 ani de mandat, a ţinut un număr de 68 de conferinţe, a minimum 2 ore fiecare, majoritatea având ca temă lupta şi suferinţa foştilor deţinuţi politici şi deportaţi,  prezentând documente, fotografii şi obiecte, însumând 6.100 de elevi, de clasele X-XII, studenţi, profesori etc. Ultima sa conferinţă a avut loc în faţa a 205 studenţi şi 12 profesori ai Academiei „Mihai Viteazu” a Serviciului Român de Informaţii (SRI). Cu această conferinţă, Preşedintele AFDPR Octav Bjoza a ajuns la cifra cumulată de 13.677 elevi, studenţi, profesori etc.
Preşedintele mai arată că a participat la numeroase simpozioane interne şi internaţionale, lansări de carte, sau întâlniri anuale comemorativ-religioase, cum sunt cele de la Memorialul Sighet (de Înălţare), de la Mânăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus (prima duminică după Sf.Ilie), Mausoleul de la Aiud (14 septembrie) sau Gherla, pe Dealul Cărămidăriei la lăcaşul bisericesc, ctitorie a Preotului Grigorie Benea şi multe altele. Astfel de evenimente, din  puţinele informaţii primite, au mai avut loc la filialele din Braşov, Constanţa, Caraş Severin, probabil şi altele de care nu are cunoştinţă.

  1. Despre Monumentul Naţional „ARIPI”

autor, maestrul MIHAI BUCULEI

A fost dezvelit în data de 30 mai 2016, Constantin Ticu Dumitrescu, fost Preşedinte al AFDPR, a reuşit să obţină primul milion de euro, care a asigurat baza materială, oţel inoxidabil cca.120 de tone, din Belgia, el reuşind să găsească şi constructorul, Întreprinderea „ELECTROMECANICA” Ploieşti. Celelalte două milioane şi jumătate de euro le-am obţinut de la Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu (1,5 milioane de euro) şi de la Primarul General (interimar) al Capitalei, d-l Răzvan Sava. Toate acestea au fost posibile cu sprijinul nemijlocit şi dezinteresat al d-lui Preşedinte al României (1996-2000) Emil Constantinescu. Membrii INTER ASSO care au participat la Congresul Internaţional al Foştilor Deţinuţi Politici, au recunoscut că este cel mai frumos monument din lumea fostă comunistă a Europei. Cu toate acestea, remarcăm că acest obiectiv de importanţă naţională nu este pus în evidenţă în adevărata lui valoare materială şi morală, din următoarele motive:

  • lipsa unui iluminat corespunzător;
  • venind pe bulevard înspre Monument, în loc să-l vezi în măreţia lui, eşti împiedicat de inexistenţa unei toaletări adecvate a copacilor din zonă;
  • venind din aceeaşi direcţie, constatăm cu tristeţe că Monumentul este mascat, fiind tăiat în două pe verticală, de către trei stâlpi de iluminat public;
  • pe fundalul din spatele Monumentului, în loc să vedem faţada Casei Presei Libere, se văd reclame publicitare.

Toate intervenţiile au fost zadarnice. Urmează să insistăm în continuare.

  1. Despre Fortul 13 Jilava

Ne dorim ca acesta să devină un loc vizitabil de către elevi, studenţi, turişti etc., pentru aceasta fiind necesare următoarele măsuri şi lucrări:

  • să rămână sub administrarea Ministerului Justiţiei, respectiv a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care să asigure paza militarizată;
  • realizarea unei intrări separate, printr-un tunel executat din plase metalice;
  • realizarea  unor trepte din tablă striată, necesare la coborârea în incinta Fortului;
  • executarea unor lucrări  de consolidare şi conservare a Fortului;
  • dotarea puţului colector a apelor pluviale infiltrate cu pompe submersibile de putere corespunzătoare, cât şi a unora de rezervă în cazul apariţiei unor defecţiuni.

La finele anului 2017, am purtat o discuţie cu Ministrul Justiţiei, d-l Tudorel Toader, pe tema celor arătate mai sus. La începutul anului 2018, domnia sa a virat în contul Penitenciarului Jilava, ca primă tranşă, suma de 700.000 de lei, în vederea întocmirii documentaţiei necesare şi începerea lucrărilor. Penitenciarul nu a folosit decât o treime din sumă, diferenţa fiind restituită la bugetul Statului. Mai amintesc aici, că în ultimii 4-5 ani, prin grija Preşedintelui Emil Constantinescu, la sediul Fundaţiei Române pentru Democraţie, au fost invitaţi pe această temă, reprezentanţi ai Ministerelor Culturii, Justiţiei, Finanţelor, ai IICCMER, arhitecţi şi bineînţeles, reprezentanţi ai AFDPR. Au fost luate angajamente ferme, dar nu s-a realizat nimic. Ba mai mult, am ajuns în situaţia ca, atunci când se arde vreuna din pompele submersibile, din motive de suprasolicitare, să fim nevoiţi să facem chetă pentru a cumpăra noi alte pompe şi nicidecum Statul Român. Vom relua aceste demersuri, cu şi mai multă înverşunare.

  1. Despre Muzeul Crimelor Comunismului

Este singura denumire agreată de noi. Deşi au trecut aproape 30 de ani de la Evenimentele din Decembrie 1989, acest muzeu nu s-a realizat. Bucureştiul este singura Capitală a Europei foste comunizate, care nu are un astfel de muzeu. Cu toate acestea, în Parlament au circulat mai multe propuneri, dintre care amintesc:

  • PLx582/2015 propune înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului;
  • PLx410/2017 propune înfiinţarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului.

Precizez că nici unul dintre iniţiatori nu m-a contactat ca să-mi ceară părerea. Noi considerăm că această iniţiativă trebuie preluată de IICCMER. Vom urmări şi vom insista în continuare.

  1. Despre conflictul declanşat de Institutul „Elie Wiesel”

Se ştie că în primăvara anului 2017, Institutul „Elie Wiesel” a înaintat o adresă oficială, tip somaţie, către Ministerul de Interne, prin care se cerea ca în cel mai scurt timp, să dispară denumirile şcolilor gimnaziale, liceelor, străzilor, pieţelor, plăci comemorative, capete, busturi, statui, care poartă numele lui Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia, Visarion Puiu şi alţii. Această adresă a fost redirijată prefecţilor, aceştia către primari, care la rândul lor, către consiliile locale şi respectiv comisiile de atribuire de spaţii şi denumiri. Am aflat întâmplător de acest lucru, am intrat în posesia unor copii, după care am dat o replică pe măsură către toţi cei arătaţi mai sus, inclusiv Institutul „Elie Wiesel”. Precizez că toţi cei vizaţi au împărtăşit punctul meu de vedere.
Consider că istoria recentă a României trebuie redată aşa cum a fost, adevărul constituind singura şansă de a merge mai departe spre binele ţării. Trebuie să avem curajul să preluăm de la toţi, tot ceea ce au avut bun şi să dezbatem tot cu curaj, ceea ce a fost rău. Numai aşa vom putea spera spre mai binele generaţiilor ce vor veni după noi.

  1. Despre înfiinţarea Fundaţiei

„Doina Cornea”

Domnul Leontin Iuhas, fiul d-nei Doina Cornea, intenţionează să înfiinţeze această fundaţie. Pentru aceasta, este necesară colectarea unei sume de bani, ca fond de înregistrare şi pornire. Fac apel către toate filialele şi subfilialele, pentru a contribui la această acţiune, trimiţând banii către Centrala AFDPR, cu precizarea expresă: Pentru Fundaţia „Doina Cornea”. Reclamă urgenţă.

  1. Despre dobândirea de către AFDPR, a calităţii de „Instituţie de utilitate publică”

Este cunoscut faptul că asociaţia noastră are cel mai important rol în cunoaşterea adevărului despre istoria recentă a României, în special a ultimilor 75 de ani. Ea reprezintă lupta şi suferinţa poporului român în timpul regimului comunist totalitar. Pentru aceasta, drept recunoaştere, asociaţia a fost decorată de către Regele Mihai (2013), de către Preşedintele României Klaus Werner Johannis (2014) şi de către Preafericitul Patriarh Daniel (2017). Am solicitat această calitate atât de necesară pentru noi, în susţinerea unor donaţii, sponsorizări şi mai ales scutirea de taxe, impozite şi chirii, pentru spaţiile deţinute ca sedii de filiale şi subfiliale. Dosarul a fost depus la Secretariatul General al Guvernului României în data de 7 martie 2019, adică, în urmă cu 194 de zile. Deşi a fost verificat şi declarat complet, pe principiul românesc „naţi-o ţie, dămi-o mie”, nu a fost rezolvat nici până în ziua de azi.  O adevărată bătaie de joc! Vom insista în continuare.
Mai nou, am aflat că filialele şi subfilialele noastre pot obţine sponsorizări şi donaţii de la unele instituţii numai după obţinerea de la ANAF a unei dovezi, din care să rezulte că şi-au achitat mai întâi toate obligaţiile către Stat şi pentru noi, faptul că avem voie să primim.

  1. Despre prezenţa Preşedintelui Octav Bjoza în mass-media

În conformitate cu Hotărârea Comitetului Naţional de Conducere, am dat curs tuturor invitaţiilor televiziunilor, radiourilor şi presei scrise. Condiţia pusă şi respectată de subsemnatul a fost aceea ca mesajul să fie ferm, tăios, la  adresa tuturor acelora care ne-au tratat cu neînţelegere şi dispreţ.

  1. Despre INTER ASSO (Asociaţia Internaţională a Foştilor Deţinuţi Politici din Europa Comunizată)

Preşedintele Octav Bjoza informează asistenţa că în zilele de 2-4 august 2019, a participat la Şedinţa Comitetului Internaţional de Conducere, care a avut loc la Riga, în Letonia. Aici, Preşedintele INTER ASSO, d-l Christian Fuchs, printre altele a informat că PLATFORMA EUROPEANĂ, care se ocupă de crimele nazismului şi comunismului, va ridica în Piaţa JEAN RAY (scriitor), din Bruxelles, un monument în memoria victimelor acestora. INER ASSO nu este de acord ca să fie amestecate crimele nazismului cu cele ale comunismului. Noi ne dorim un monument separat, distinct, pentru crimele comunismului. Întrucât de proiectul şi finanţarea monumentului s-a ocupat PLATFORMA EUROPEANĂ, nu am avut câştig de cauză.

  1. Despre Secretariatul de Stat

În absenţa Subsecretarului de Stat Octav Bjoza, Secretarul de Stat, d-l Florian Coca, a postat pe site-ul Secretariatului de Stat, un Comunicat, în care arată că dezavuează atitudinea d-lui Octav Bjoza, faţă de revoluţionari şi Revoluţia din Decembrie 1989. Într-o replică la Comunicat, d-l Octav Bjoza arată că are tot respectul pentru adevăraţii revoluţionari şi totalul dispreţ faţă de impostori. Domnia sa arată că nici o dată nu va accepta, ca astăzi să fie declaraţi revoluţionari, cei împotriva cărora noi am ieşit în stradă în decembrie 1989, adică directori, activişti ai Partidului Comunist, procurori, ofiţeri de Securitate, Miliţie şi MApN etc.

În susţinerea punctelor sale de vedere, d-l Bjoza arată că doar în ultimii 10 ani, au fost arestaţi 3 secretari de stat, alţi 3 – destituiţi, în prezent fiind pe rol peste 1.000 de procese pentru mită, acte false şi solicitare de drepturi, fără a le avea.

  1. Despre românii din Basarabia

Este cunoscut faptul că mai trăiesc doar câteva sute de români deportaţi în Siberia, care au obţinut şi cetăţenia română. Se pune întrebarea, de ce Statul Român nu le acordă drepturi pe baza D L nr.118/1990? Doar noi suntem aceia care i-am abandonat fără luptă, în acelaşi timp, acordăm aceste drepturi altor categorii care de zeci de ani au părăsit ţara, renunţând şi la cetăţenie. Vom cere explicaţii Guvernului şi Parlamentului.

  1. În încheiere, Preşedintele Octav Bjoza mai informează despre Muzeul în aer liber din comuna Mereni, din Raionul Anenii Noi, Republica Moldova, Catedrala Mântuirii Neamului, cota de 9% către Centrală, cât şi despre fişele solicitate de Centrala AFDPR, în  ceea ce priveşte nume, adrese, telefoane etc.

x

Pe marginea Dării de seamă, au luat cuvântul d-l Ilie Cotoi, Preşedintele Filialei AFDPR Dolj, în ceea ce priveşte modificarea Statului AFDPR şi d-na Modreanu de la Filiala AFDPR Prahova, despre introducerea copiilor în D l nr.118/1990.
În continuare, d-na Olga Biriş, membră a Comisiei de Cenzori, a  dat citire Raportului de activitate încheiat pentru perioada 01.01-31.12.2018 şi a Raportului Comisiei de Cenzori, pentru aceaşi perioadă (anexate prezentului proces verbal).
A fost supusă la vot descărcarea de gestiune a conducerii AFDPR, din mandatul 2015-2019.
A fost aprobată cu unanimitate de voturi, moment în care, fosta conducere îşi încetează activitatea, precum şi comisia de organizare a Congresului.
În continuare, s-au făcut propuneri şi s-a aprobat un prezidiu care să conducă lucrările, format din:

  • Soare Constantin
  • Fasolă Ana
  • Mărişescu Maria.

Candidatul pentru funcţia de Preşedinte, d-l Octav Bjoza prezinză lista Comitetului Naţional de Conducere, cu care intenţionează să candideze pentru mandatul 2019-2023.

Este propusă şi aprobată Comisia de cenzori formată din:

  • Oana Alexe (Sclavone)
  • Olga Biriş
  • Wagner Stela

De asemenea, a fost propusă şi aprobată, Comisia de distribuire a buletinelor de vot şi numărare a voturilor, formată din:

  • Bucelea Ioan
  • Ahalani Anton
  • Torok Iosif

Au fost distribuite un număr de 181 buletine de vot, dintre care, 161 persoane prezente cu drept de vot şi 20 de mandate.
Procesul verbal încheiat în ziua de 17.09.2019, de către Comisia de numărare a voturilor consemnează următoarele:

  • 181 buletine de vot distribuite, dintre care:
  • 170 de voturi „pentru”;
  • 7 voturi „împotrivă”;
  • 4 voturi anulate.

În concluzie, conducerea aleasă la cel de al XXVI-lea Congres al AFDPR, pentru mandatul 2019-2023, are următoarea componenţă:

  1. Bjoza Octav                preşedinte          (BV)
  2. Man Nistor                 vicepreşedinte    (MS)
  3. Rizescu Sergiu           vicepreşedinte    (AG)
  4. Stanca Teodor            vicepreşedinte    (TM)
  5. Bontea Mihai                     membru      (B)
  6. Chiţimia Eustaţiu               membru      (0T)
  7. Cotoi Ilie                            membru      (DJ)
  8. Muntean Mircea                membru       (HD)
  9. Fetea Cornelia                    membru      (CS)
  10. Mitroi Paul                membru       (B)
  11. Moica Niculina         membru       (B)
  12. Nichiforeanu Aurel   membru       (SV)
  13. Ottulescu Dan            membru      (B)
  14. Puiu Maria                 membru      (BT)
  15. Szilagyi Arpad           membru      (HR)
  16. Silaghi Lucian            membru      (BH)
  17. Torok Iosif                 membru      (CV)

În continuare, este dată lista membrilor supleanţi, în ordinea depunerii ofertelor şi a Comisiei de cenzori:
    Membri supleanţi:

  1. Şeitan Aurel                    (CT)
  2. Mateescu Ileana              (MH)
  3. Ahalani  Anton                (AR)
  4. Grama Ioan                      (MS)
  5. Enescu Mihai                   (CT)
  6. Aron Rodica                     (IL)
  7. Hoos Blasiu                      (BZ)

    COMISIA DE CENZORI

  8. Oana Alexa (Sclavone)
  9. Olga Biriş
  10. Stela Wagner

Preşedintele reales, Octav Bjoza, mulţumeşte celor prezenţi, pentru încrederea acordată, de a conduce AFDPR, în mandatul 2019-2023.
A doua zi, 18.09.2019, au luat cuvântul următorii:

  • d-l Sergiu Rizescu, Vicepreşedinte al AFDPR, propune ca Preotul Grigorie Benea să devină membru de onoare al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR),  propunere acceptată cu unanimitate de voturi. Domnia sa a subliniat activitatea deosebită în privinţa realizării Lăcaşului bisericesc şi  Memorialului din Dealul Cărămidăriei de la Gherla, situate în apropierea locului unde au fost îngropaţi deţinuţii politici decedaţi în Penitenciarul de la Gherla;
  • d-na Modreanu de la Filiala AFDPR Prahova reia necesitatea introducerii copiilor foştilor deţinuţi politici şi deportaţi, în D L nr.118/1990;
  • d-l Băbăscu Ioan, Preşedintele Filialei AFDPR Vaslui, cere să se intervină pentru introducerea celor internaţi în spitalele de psihiatrie, în categoria celor cărora li s-au dublat indemnizaţiile;
  • d-l Szilagy Arpad îşi exprimă indignarea faţă de modul în care a fost îndepărtat de la conducerea Filialei AFDPR Harghita-Miercurea Ciuc şi respectiv alegerea în funcţia de preşedinte al filialei, a d-lui Szekely Gavrilă, fost strămutat. Congresul arată că alegerile generale trebuie respectate şi totodată, aprobă numirea d-lui Szilagy Arpad, ca membru în Comitetul Naţional de Conducere;
  • d-l Nistor Man, Vicepreşedinte al AFDPR, apreciază activitatea conducerii asociaţiei, făcând totodată, şi unele aprecieri de ordin istoric;
  • d-na Cornelia Fetea, Preşedinte a Filialei AFDPR Caraş Severin şi membră CNC, întreabă cum putem determina beneficiarii D L nr.118/1990, să se prezinte la filiale pentru a-şi plăti cotizaţiile, fără de care filialele nu vor mai funcţiona, neavând de unde să-şi suporte cheltuielile administrative.

D-l Preşedinte Octav Bjoza arată că nu există posibilităţi  legale de constrângere;

  • d-l Sergiu Rizescu propune ca, în eventualitatea în care nici o filială nu se oferă să organizeze cel de al XXVII-lea Congres, lucrările acestuia să aibă loc tot aici, la Mamaia;
  • d-l Spătăcean Mircea Augustin, Preşedinte al Filialei AFDPR Sălaj, anunţă că a întreprins discuţii cu puterea locală, în sensul organizării Congresului din anul 2020, la Zalău.

D-l Preşedinte Octav Bjoza cere ca aceste precizări să fie făcute în maximum 5 luni de zile, cu încadrarea în aceleaşi condiţii de preţ, în ceea ce priveşte masa şi cazarea (ca la Mamaia).

În încheiere, Preşedintele Octav Bjoza cere şi obţine aprobarea participanţilor ca Rezoluţia Congresului să cuprindă printre altele, următoarele puncte:

REZOLUŢIE

  • Înfiinţarea Muzeului crimelor comunismului –  în Capitală s-a lăsat aşteptată timp de aproape 30 de ani. Pe data de 26 iunie 2019, plenul Camerei Deputaţilor a votat Legea ce priveşte înfiinţarea „Muzeului ororilor comunismului” sub patronajul Ministerului Culturii, având ca locaţie clădirea Parlamentului. Legea a fost promulgată de Preşedinţia României. Ne deranjează faptul că iniţiatorii acestui proiect de lege nu ne-au consultat sub nici o formă, noi nefiind de acord nici cu denumirea, nici cu locaţia, precum şi de faptul că IICCMER nu este implicat direct în această acţiune;
  • Consolidarea şi hidroizolarea Fortului 13 Jilava, transformarea lui într-un obiectiv vizitabil, aflat sub aceeaşi pază militarizată, a cărui intrare să fie separată, pentru a nu deranja activitatea din penitenciar;
  • introducerea copiilor în D L nr.118/1990;
  • respectarea întrutotul a celor prevăzute în D L nr.118/1990, în ceea ce priveşte acordarea de medicamente gratuite, bilete de tratament, abonament telefonic şi altele;
  • introducerea în D L nr.118/1990 a românilor basarabeni deportaţi în Siberia, care şi-au dobândit şi cetăţenia română (circa 7-800 de persoane), aceasta având în vedere faptul că de aceste drepturi beneficiază şi persoane care au avut de suferit în România, dar care între timp, au renunţat la cetăţenia română;
  • cerem expliciaţii Justiţiei din România, privită în ansamblul ei, cum de este posibil ca într-o ţară în care au existat mii de victime, să nu existe nici un criminal identificat timp de 25 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989.

Preşedintele Octav Bjoza declară închise lucrările celui de al XXVI-lea Congres al AFDPR din 16-18 septembrie 2019, de la Mamaia, Hotel”Aurora”.

Prezentul proces verbal a fost retranscris pe baza stenogramei întocmită în  timpul lucrărilor.

Pentru conformitate,

PREŞEDINTE AFDPR,                                   Secretar General AFDPR,

Octav Bjoza                                                         Maria Dincu

Sescretariatul de Stat,

Inspector Superior

Irina Leulescu

Comments are closed.
Please click here for