P R OT E S T
Halal Justiție! De doi bani! Pardon, de doi ani!
Ce frumos trebuie să fie atunci când ai de unde fura și cu cât furi mai mult ești mai liniștit. Ba chiar dormi mai liniștit. La căpătâiul tău veghează “justiția română”, bravă, demnă, morală ca o mămică de sânge și nu una vitregă. Ea, justiția, este desigur legată la ochi, de nici nu ști ce se întâmplă sub legătură, o fi trează sau doarme cu adevărat?!
Oricum ea este selectivă, parțială, chiar grijulie cu șleahta de hoți rasați, lăsând impresia că împreună își trag seva din aceleași rădăcini antedeluviene, trăind într-o reală și roditoare simbioză.
În timp ce unii aruncă cu zarurile pe la Nisa și Monaco, justiția aruncă cu pietre în acest popor flămânzit de ea, condamnându-l la moarte prin lapidare.
Prin mai tot ce a făcut justiția română în ultimii 70 de ani, a demonstrat cu prisosință că este sănătoasă, nedurând-o nici în cele mai intime locuri, de soarta acestei nații.
În loc să serviți cu profesionalism și loialitate acest popor care v-a plătit și vă plătește împărătește, l-ați trădat, lăsându-l fără sănătate, fără educație, fără industrie, fără agricultură, fără păduri, fără tinereţe, fără inteligenţă, trimițându-l la lumânare, sapă de lemn sau chiar să-și facă nevoile în continuare, în fundul curții.
Desigur, toate acestea nu constituie “atentat la siguranţa naţională”, după cum, nu a constituit nici atunci când am tras cu tancurile în propriul popor, şi nici atunci când am chemat minerii să restabilească “ordinea publică”. Dispariţia “atentatului la siguranţa naţională” a favorizat flagrant proliferarea corupţiei, evaziunii.
Nu poate fi decât explicabil faptul că într-o ţară în care copiii, nepoţii, unchii şi mai ales mătuşile foştilor (cu siguranţă nu ai foştilor deţinuţi politici) activişti ai partidului communist s-au ofiţeri ai Securităţii, este certituidinea cauzelor pentru care ţara a ajuns în cea mai mare criză morală, chiar fără precedent, ce a condus la o corupţie de acelaşi calibru.
Dar serviciile secrete, unde să fi fost ele în acești 26 de ani? Cu certitudine sunt peste tot și știu tot! Să fi fost și ele părtașe la acest dezastru național? Unde este rodul muncii lor bine plătite? Unde ați fost dumneavoastră, cei cinstiți din procuratură, magistratură și servicii secrete?
Nu există dubii! În România legile sunt făcute pentru săraci și neinstruiți! Ei sunt judecați în regim de urgență, primesc pedepse mari și de cele mai multe ori, le execută în întregime. Pe ei legile nu-i apără, ci îi înfundă! Ei nu au relaţii cu marea “caracatiţă”, care a îmbrăţişat cu atâta drag, România, ajungând la cele mai înalte niveluri.
În acești 26 de ani, care s-au scurs de la evenimentele din decembrie 1989, justiția română privită în ansamblu ei, trufașă și sfidătoare, a oferit cu generozitate acestui popor, mai multe “sinonime”, din care amintesc doar câteva: Mallorca – Coțofănești, Bali – Ciocănești, Tahiti – Priponești, Miami -Tărtăcuța, Maybach – călare pe măgar, Lamborghini – căruță cu cai, Mercedes – targă pe uscat, Yaht – lotcă, caviar – mămăligă, fazan – cartofi, trufe – lobodă, labă de urs – ștevie, vile de lux – case din chirpici, piscine – bălți, asfalt, gazon – noroi, bălării și am putea continua la nesfărșit.
Desigur, știm cum se face de vă scapă printre degete cei mai mari „rechini”, provenind dintr-o și mai mare „caracatiță”!
Noroc cu o mare parte a presei, care v-a mai pus la treabă, servindu-vă pe tavă cazuri dintre cele mai grele, obligându-vă să mimați, măcar interes față de acestea, tergiversându-le în numele unei justiţii corecte, până ce lumea uită de ele.
Zornăit de cătuşe, acuze sforăitoare şi toate se termină cu un „fâs”.
Cât despre recuperarea prejudiciilor ajunse la dimensiuni astronomice, nici vorbă! Dacă nu sunt chiar nule, cu certitudine, comparativ cu dimensiunile jafului, la drept vorbind, sunt infime.
Amintesc aici că, dacă un deţinut politic era condamnat azi, indiferent de mărimea pedepsei, a doua zi, averea îi era confiscată în totalitate, fără ca statul să-i mai restituie vreodată ceva. Şi când te gândeşti că noi nu furaserăm nimic! Desigur, după cum spun azi unii reprezentanţi ai Justiţiei, „nu putem repara o ilegalitate, printr-o altă ilegalitate!” Sâc!
Să furi sute de milioane de euro, materializate în vile de lux, terenuri, păduri, autoturisme de lux, conturi în bănci interne şi externe, concedii în locuri şi condiţii sfidătoare, contrastând flagrant cu mizeria materială în care se zbate acest sărman popor, este de maniera de a stârni râsul, dacă ar mai trăi, şi curcilor din fosta gospodărie anexă a partidului comunist.
Raportând cu trufie „succesuri” după „succesuri”, nu faceţi decât să demonstraţi că nu aţi apărat şi nu apăraţi respectarea legilor ţării, care şi aşa, sunt permisive, tolerând hoţia, fiind făcute de ei, pentru ei.
Şi când mă gândesc că în urmă cu 55 la 70 de ani, am întâlnit în temniţele comuniste de exterminare, sute de scriitori şi alţi oameni de cultură care au executat mulţi ani de condamnare, desigur, pentru că n-au avut inspiraţia să scrie vreo carate! Azi, unii scriu cărţi în închisoare, fără ca mai întâi să fi citit vreuna! Dă-ne doamne, mintea cea de pe urmă, pentru a mai putea salva ceva din această ţară!
PREŞEDINTELE
ASOCIAŢIEI FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI
ŞI VICTIME ALE DICTATURII DIN ROMÂNIA (AFDPR)
Octav Bjoza
12.04.2016
Comments are closed.