În vederea unei reluări a discuţiilor pe marginea fostei Legi nr.221/2009, respectiv a Proiectului de Lege nr.PL-X 244/2011, cu Comisiile Juridice Parlamentare, prezentăm în continuare, ultima variantă propusă de conducerea AFDPR (16.12.2015):
AMENDAMENTE PROPUSE SPRE ANALIZĂ COMISIEI JURIDICE A CAMEREI DEPUTAȚILOR PRIVIND
L E G E A
privind regimul juridic al drepturilor cuvenite victimelor regimului totalitar comunist
(Varianta modificata)
| Text propunere legislativă | Text adoptat de Senat | Amendamente propuse spreanaliză Comisiei juridice a
Camerei Deputaților |
Motivele propuneriiamendamentelor |
| Lege privind instituirea unui regimjuridic distinct și temeinic fundamentat pentru categoriile diferite de drepturi bănești cuvenite victimelor regimului totalitar comunist | Lege privind regimul juridic aldrepturilor cuvenite victimelor regimului totalitar comunist | *) Text Senat | |
| Art.1.– (1) Statul român recunoaştecă regimul totalitar comunist din România s-a făcut vinovat de crime imprescriptibile împotriva umanităţii, săvârşite împotriva cetăţenilor români. | Art.1.– (1) Statul român recunoaştecă regimul totalitar comunist din România s-a făcut vinovat de crime imprescriptibile împotriva umanităţii, săvârşite împotriva cetăţenilor români. | Nemodificat |
1
| (2) Statul român recunoaşte căpersoanele, care au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi membrii familiilor lor, sunt victime ale regimului totalitar comunist, şi au fost supuse unui regim de exterminare programată, unei represiuni criminale şi unui genocid social, aşa cum s-a constatat prin Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. | (2) Statul român recunoaşte căpersoanele, care au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi membrii familiilor lor, sunt victime ale regimului totalitar comunist, şi au fost supuse unui regim de exterminare programată, unei represiuni criminale şi unui genocid social, aşa cum s-a constatat prin Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. | Nemodificat | |
| (3) Negarea crimelor comunismuluişi a existenţei victimelor regimului
totalitar comunist este interzisă. |
(3) Negarea crimelor comunismuluişi a existenţei victimelor regimului
totalitar comunist este interzisă. |
Nemodificat | |
| Art.2.– (1) Victimelor regimuluitotalitar comunist le sunt
garantate în mod distinct şi independent următoarele categorii de drepturi băneşti: despăgubiri pentru prejudiciile materiale cauzate; compensaţii băneşti pentru prejudiciile morale suferite; indemnizaţii de securitate socială şi alte drepturi. |
Art.2.– (1) Victimelor regimuluitotalitar comunist le sunt
garantate în mod distinct şi independent următoarele categorii de drepturi băneşti: despăgubiri pentru prejudiciile materiale cauzate; compensaţii băneşti pentru prejudiciile morale suferite; indemnizaţii de securitate socială şi alte drepturi. |
Nemodificat |
2
| (2) Despăgubirile pentru prejudiciilemateriale sunt
destinate să repare prejudiciile materiale ale victimelor, fiind reglementate la art.5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. |
(2) Despăgubirile pentruprejudiciile materiale sunt
destinate să repare prejudiciile materiale ale victimelor, fiind reglementate la art.5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. |
Nemodificat | |
| (3) Compensaţiile băneşti pentruprejudiciile morale sunt
menite, în principal, să aline suferinţele morale deosebite şi de durată ale victimelor iar în plan secundar, să ofere o satisfacţie morală acestora. |
(3) Compensaţiile băneşti pentruprejudiciile morale sunt
menite, în principal, să aline suferinţele morale deosebite şi de durată ale victimelor iar în plan secundar, să ofere o satisfacţie morală acestora. |
Nemodificat | |
| (4) Drepturile de securitate socială cuprind indemnizaţiilelunare, gratuităţile la medicamente şi asistenţă medicală, scutirile de la plata anumitor taxe şi alte asemenea drepturi expres reglementate de lege în favoarea victimelor. | (4) Drepturile de securitate socială cuprind indemnizaţiilelunare, gratuităţile la medicamente şi asistenţă medicală, scutirile de la plata anumitor taxe şi alte asemenea drepturi expres reglementate de lege în favoarea victimelor. | Nemodificat | |
| (5) Este interzisă diminuareaoricărora dintre aceste drepturi, pe considerentul exercitării lor concomitente, deoarece scopurile pentru care acestea au fost recunoscute sunt distincte. | (5) Este interzisă diminuareaoricărora dintre aceste drepturi, pe considerentul exercitării lor concomitente, deoarece scopurile pentru care acestea au fost recunoscute sunt distincte. | Nemodificat |
3
| Art.3.- (1) Statul îşi asumărăspunderea pentru prejudiciile morale cauzate prin condamnările cu caracter politic, pronunţate de justiţia statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989, condamnări pe care le declară vădit nedrepte, recunoscând dreptul victimelor condamnărilor politice, precum și familiilor acestora, la compensaţii băneşti şi pentru toate daunele morale cauzate datorită acestor condamnări. | Art.3.- (1) Statul îşi asumărăspunderea pentru prejudiciile morale cauzate prin condamnările personale cu caracter politic, pronunţate de justiţia statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, condamnări pe care le declară vădit nedrepte, recunoscând dreptul persoanelor condamnate politic la compensaţii băneşti şi indemnizaţii de securitate socială, pentru daune morale cauzate de aceste condamnări. | *)Art.3.- (1) Statul îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile morale cauzate prin condamnările cu caracter politic, pronunţate de justiţia statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989, condamnări pe care le declară vădit nedrepte, recunoscând dreptul persoanelor condamnate politic la compensaţii băneşti pentru daune morale cauzate de aceste condamnări, iar după decesul acestor persoane, dreptul familiilor acestora la compensaţii băneşti pentru daunele morale cauzate persoanei condamnate. | Așa cum rezultă din redactareaalineatului (2) al articolului 1 din textul prezentei legi, în forma adoptată de Senat, sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celor care au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este necesar a se recunoaște și acestor victime dreptul la compensaţii băneşti,daca acestea nu au fost acordate persoanei condamnate pana la decesul acesteia. |
| (2) Statul îşi asumă răspundereapentru prejudiciile morale
cauzate prin măsurile administrative cu caracter politic dispuse de autorităţile statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, măsuri pe care le declară vădit abuzive, recunoscând dreptul victimelor măsurilor administrative politice, precum și familiilor acestora, la compensații bănești pentru toate daunele morale cauzate datorită |
(2) Statul îşi asumă răspundereapentru prejudiciile morale
cauzate prin măsurile administrative cu caracter politic dispuse de autorităţile statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, măsuri pe care le declară vădit abuzive, recunoscând dreptul victimelor măsurilor administrative politice la indemnizaţii de securitate socială prevăzute în Decretul-lege nr. 118/1990 privind |
*)(2) Statul îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile morale cauzate prin măsurile administrative cu caracter politic dispuse de autorităţile statului totalitar comunist, suferite în perioada 6 martie
1945 – 22 decembrie 1989, măsuri pe care le declară vădit abuzive, recunoscând dreptul victimelor măsurilor administrative politice la |
Măsurile administrative dispuseprin Decrete ale Marii Adunări
Naţionale, Hotărâri ale Consiliului de Miniştri sau Decizii ministeriale ale MAI privind deportările, domiciliul obligatoriu şi internările în lagăre de muncă, au fost încă de la instaurarea „democraţiei populare” principalul instrument de exercitare a represiunii. Așa cum rezultă din redactarea alineatului (2) al articolului 1 |
4
| acestor măsuri. | acordarea unor drepturipersoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat. | compensaţii băneşti pentrudaune morale cauzate de aceste măsuri, iar după decesul acestor persoane, dreptul familiilor acestora la compensaţii băneşti pentru daunele morale cauzate de măsurile administrative cu caracter politic dispuse împotriva autorilor lor. | din textul prezentei legi, înforma adoptată de Senat, sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celor care au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este necesar a se recunoaște și acestor victime dreptul la compensaţii băneşti. |
| (3) Compensaţiile băneşti pentruprejudiciile morale suferite de victimele regimului totalitar comunist se impun a fi acordate în mod necesar şi urgent în scopul primordial de a alina suferinţele profunde şi de durată rezultate din încălcarea gravă a celor mai importante drepturi subiective nepatrimoniale ale victimelor, reprezentând valori fundamentale care definesc însăşi personalitatea umană, precum: dreptul la libertate fizică; dreptul de a nu fi supus la tortură, tratamente inumane şi degradante; dreptul la integritate fizică şi la sănătate; dreptul la demnitate, onoare, reputaţie; dreptul la libertate de conştiinţă; dreptul la viaţa de familie; dreptul la a nu fi supus la muncă forţată; dreptul la liberă circulaţie; dreptul | (3) Compensaţiile băneşti pentruprejudiciile morale suferite prin condamnare personală cu caracter politic se impun a fi acordate în mod necesar şi urgent în scopul primordial de a alina suferinţele profunde şi de durată rezultate din încălcarea gravă a celor mai importante drepturi subiective nepatrimoniale ale victimelor, reprezentând valori fundamentale care definesc însăşi personalitatea umană, precum: dreptul la libertate fizică; dreptul de a nu fi supus la tortură, tratamente inumane şi degradante; dreptul la integritate fizică şi la sănătate; dreptul la demnitate, onoare, reputaţie; dreptul la libertate de conştiinţă; dreptul la viaţa de familie; dreptul la a nu fi supus la muncă forţată; dreptul la liberă | *) Solutia propusa de initiatori. | Solutia se justifica prinalineatul (2) al articolului 1 din textul prezentei legi, în forma propusa de initiatori si adoptată de Senat, potrivit căreia statul recunoaște că sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celor care au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este necesar a se recunoaște și acestor victime dreptul la compensaţii băneşti. |
5
| de a nu fi discriminat pe criteriipolitice; dreptul la viaţă privată şi secretul corespondenţei. | circulaţie; dreptul de a nu fidiscriminat pe criterii politice; dreptul la viaţă privată şi secretul corespondenţei. | ||
| (4) Aceste compensaţii băneştipentru prejudiciile morale îndeplinesc o funcţie principală compensatorie pentru suferinţele deosebite şi de lungă durată ale victimelor, funcţie manifestată prin contribuirea: la îndreptarea răului ce le-a fost făcut, la uşurarea şi micşorarea efectelor negative ale suferinţelor, la ajutorul pentru consolarea şi apropierea spre o stare de minim echilibru şi normalitate a victimelor. Aceste compensaţii băneşti nu se confundă cu măsurile legale nepatrimoniale ce au ca scop exclusiv oferirea doar a unei satisfacţii morale, pur declarative, cum sunt anularea simbolică a condamnărilor politice executate sau recunoaşterea calităţii onorifice de luptător în rezistenţa anticomunistă. | (4) Aceste compensaţii băneştipentru prejudiciile morale îndeplinesc o funcţie principală compensatorie pentru suferinţele deosebite şi de lungă durată ale victimelor, funcţie manifestată prin contribuirea: la îndreptarea răului ce le-a fost făcut, la uşurarea şi micşorarea efectelor negative ale suferinţelor, la ajutorul pentru consolarea şi apropierea spre o stare de minim echilibru şi normalitate a victimelor. Aceste compensaţii băneşti nu se confundă cu măsurile legale nepatrimoniale ce au ca scop exclusiv oferirea doar a unei satisfacţii morale, pur declarative, cum sunt anularea simbolică a condamnărilor politice executate sau recunoaşterea calităţii onorifice de luptător în rezistenţa anticomunistă. | Nemodificat |
6
| (5) Statul recunoaşte că acestecompensaţii băneşti, pentru prejudiciile morale cauzate datorită condamnărilor cu caracter politic şi măsurilor administrative cu caracter politic, nu pot fi mai mici decât compensaţiile de aceeaşi natură recunoscute de legislaţia în vigoare pentru persoanele condamnate pe nedrept, cele care au fost lipsite de libertate în mod nedrept, cele care au fost supuse la tortură şi tratamente inumane, cele care au fost supuse unui regim de exterminare programată şi unui genocid social, respectiv cele care au făcut obiectul unor măsuri administrative prin abuz de putere. | (5) Statul recunoaşte că acestecompensaţii băneşti, pentru prejudiciile morale cauzate datorită condamnărilor cu caracter politic şi măsurilor administrative cu caracter politic, nu pot fi mai mici decât compensaţiile de aceeaşi natură recunoscute de legislaţia în vigoare pentru persoanele condamnate pe nedrept, cele care au fost lipsite de libertate în mod nedrept, cele care au fost supuse la tortură şi tratamente inumane, cele care au fost supuse unui regim de exterminare programată şi unui genocid social, respectiv cele care au făcut obiectul unor măsuri administrative prin abuz de putere. | Nemodificat | |
| Art.4.- (1) Indemnizaţiile lunarereglementate de prevederile art.4 şi art.5 din Decretul-lege nr. 118/1990 constituie, în mod exclusiv, drepturi de securitate socială, acordate în scopul ocrotirii sociale a victimelor regimului totalitar comunist, care, datorită persecuţiilor politice, vădit | Art.4.- (1) Indemnizaţiile lunarereglementate de prevederile art.4
şi art.5 din Decretul-lege nr. 118/1990 constituie, în mod exclusiv, drepturi de securitate socială, acordate în scopul ocrotirii sociale a victimelor regimului totalitar comunist, care, datorită |
Nemodificat |
7
| nedrepte, au fost private delibertate, iar ulterior, au fost grav discriminate social şi profesional, ceea ce a avut ca efect limitarea şi restrângerea majoră a veniturilor materiale ale acestora şi ale familiilor lor, timp îndelungat, în toată perioada comunistă. De asemenea, se are în vedere faptul că deţinuţii politici au depus muncă forţată perioade îndelungate, în condiţii deosebit de grele, pentru care nu au fost niciodată remuneraţi, iar statul a profitat de munca acestora.
(2) Indemnizaţiile prevăzute de dispoziţiile Decretului-lege
compensaţii băneşti pentru daune morale, fiind acordate prin decizii ale organelor judeţene de specialitate ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul acestui minister. Plata acestor indemnizaţii se efectuează de casele judeţene de pensii.” |
persecuţiilor politice, văditnedrepte, au fost private de libertate, iar ulterior, au fost grav discriminate social şi profesional, ceea ce a avut ca efect limitarea şi restrângerea majoră a veniturilor materiale ale acestora şi ale familiilor lor, timp îndelungat, în toată perioada comunistă. De asemenea, se are în vedere faptul că deţinuţii politici au depus muncă forţată perioade îndelungate, în condiţii deosebit de grele, pentru care nu au fost niciodată remuneraţi, iar statul a profitat de munca acestora.
(2) Indemnizaţiile prevăzute de dispoziţiile Decretului-lege
|
Nemodificat |
|
Art.5.– Legea nr.221/2009 semodifică şi se completează după cum urmează:
introduce alineatul (2) cu |
Art.5.– Legea nr.221/2009 semodifică şi se completează după cum urmează: | Art.5.– Legea nr.221/2009 semodifică şi se completează după cum urmează:
se introduce alineatul (2) |
Modificare justificată demodalitatea de redactare a alineatului (2) al articolului 1 din textul prezentei legi, în forma adoptată de Senat, |
8
| următorul cuprins:
”(2) Ca urmare a înlăturării tuturor efectelor hotărârilor judecătorești de condamnare cu caracter politic, se naște dreptul la compensații bănești pentru daunele morale și la despăgubiri pentru prejudiciile materiale în favoarea victimelor regimului totalitar comunist sau moștenitorilor acestora. Acest drept la compensații și despăgubiri se consideră transmis de drept moștenitorilor – soțul sau descendenții până la gradul al doilea, ai titularilor decedați înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. |
Alin. (2) se elimină |
cu următorul cuprins:
”(2) Ca urmare a înlăturării tuturor efectelor hotărârilor judecătorești de condamnare cu caracter politic, se naște dreptul la compensații bănești pentru daunele morale și la despăgubiri pentru prejudiciile materiale în favoarea victimelor regimului totalitar comunist sau descendenților acestora. Acest drept la compensații și despăgubiri se consideră transmis de drept soțului supraviețuitor sau copiilor in cazul titularilor decedați înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.” |
potrivit căreia statulrecunoaște că sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celor care au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este necesar a se recunoaște și acestor victime dreptul la compensaţii băneşti. |
următorul cuprins:
”(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, moștenitorii acesteia – soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei |
ale alineatului 1 al articolului 5 vor avea următorul cuprins: „(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, poate solicita instanţei competente, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: |
*)
”(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care, în această perioadă, a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul supraviețuitor sau copiii |
Modificare justificată demodalitatea de redactare a alineatului (2) al articolului 1 din textul prezentei legi, în forma adoptată de Senat, potrivit căreia statul recunoaște că sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celor care au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este |
9
| competentă, în termen de 3 ani dela data intrării în vigoare a prezentei
legi, obligarea statului la: |
acesteia pot solicita instanţeicompetente, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: | necesar a se recunoaște șiacestor victime dreptul la
compensaţii băneşti. |
|
urmatorul cuprins: a)acordarea de compensatii banesti pentru prejudiciile morale cauzate datorita detentiei politice personale,a sotului sau ascendentului, ori datorita masurii administrative cu caracter politic, personale, a sotului sau a ascendentului, constand intr-o suma egala cu echivalentul a 300 de euro pentru fiecare zi de condamnare, respective cu echivalentul a 200 de euro pentru fiecare de zi de masura administrative. Compensatia totala nu poate depasi 400.000 de euro. |
următorul cuprins:
|
*)
Compensatia baneasca acor-data pentru cei ucisi in confruntarile cu fortele de represiune in rezistenta armata anticomunjsta, in rascoale taranesti sau in alte imprejurari in care au fost ucisi oameni din motive politice, dovedite ca atare , se acorda sotilor si copiilor supravetuitori . Durata pentru care se constituie compensatiile va fi luata de la data in care s-a produs decesul si pana in luna august 1964,data |
Condamnările politice șimăsurile administrative privind deportarea, domiciliul obligatoriu sau internarea în colonii penitenciare au reprezentat, în aceeași măsură, forme de pedepsire a opoziţiei faţă de regimul comunist. De asemenea, Statul român recunoaşte că persoanele, care au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi membrii familiilor lor, sunt victime ale regimului totalitar comunist, şi au fost supuse unui regim de exterminare programată, unei represiuni criminale şi unui genocid social, aşa cum s-a constatat prin Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. |
10
| ultimului decret de gratiere adetinutilor politici, dar nu mai putin de 10 ani.
Pentru cei arestati si executati cu sau fara sentinte de condamnare la moarte, pentru cei decedati in timpul anchetelor precum si pentru cei morti in inchisori,in lagare sau deportari nivelul compensatiilor se vor stabili pe o perioada incepand cu data arestarii si pana in august 1964, dar nu mai putin de 10 ani. In toate aceste situatii nivelul compensatiei va fi de 24 mii de euro pentru fiecare an. Pentru sume cuvenite mai mari de 100 de mii de euro plata se face în patru tranşe egale, în interiorul a doi ani după pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.” |
|||
| 4 După litera a) a art. 5 alin. (1) se introduce litera a1 cu următorul cuprins:a1) acordarea de compensații
bănești pentru prejudiciile morale cauzate datorită condamnărilor politice, după eliberarea din detenție sau după încetarea măsurii administrative, în urma persecuțiilor |
lit. a1 se elimină |
*)
Solutia propusa de Initiator. |
11
| politice subsecvente, respectivpentru prejudiciile morale cauzate moștenitorilor datorită decesului în detenție. Aceste compensații bănești se apreciază, în echitate, de către instanțele judecătorești competente, conform normelor și principiilor aplicabile ocrotirii victimelor faptelor ilicite, proportional cu gravitatea și numărul suferințelor cauzate, fără a se depăși limita unei sume rezonabile.” | |||
| 4 Litera b) a art. 5 alin. (1)va avea următorul
cuprins:
”b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor mobile și imobile confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. |
Modificare justificată denecesitatea clarificării faptului că Legea nr. 221/2009 urmărește în mod neechivoc acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii atât a bunurilor mobile, cât și a bunurilor imobile, confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, cu condiția ca bunurile respective să nu fi fost restituite sau nu se fi obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 sau ale Legii nr. 247/2005. |
12
| 247/2005 privind reforma îndomeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare.” | |||
| 3 După litera b) a art. 5 alin. (1) se introduce litera b1 cu următorul cuprins:
b1) Pentru a beneficia de despăgubiri pentru prejudiciul material, persoanele îndreptăţite trebuie să probeze cu acte doveditoare certificate de autorităţi că au avut în proprietate, la data confiscării, bunurile pentru care solicită acordarea despăgubirilor, iar în situaţia imposibilităţii dovedite de a procura aceste acte, dovada se face cu proba testimonială. |
Modificare necesară pentrustabilirea cu exactitate a probelor ce urmează a fi administrate de instanța competentă, în vederea dovedirii prejudiciului material suferit. Modalitatea probării prejudiciului este identică cu cea prevăzută în alte legi cu caracter reparator (a se vedea art. 2 din Normele metodologice ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie
1947) |
||
„(11) Cauzele, care au ca obiect acordarea drepturilor prevăzute la alin.(1), inclusiv căile legale de atac, |
avea următorul cuprins:
„(11) Cauzele, care au ca obiect acordarea drepturilor prevăzute la |
Nemodificat |
13
| se judecă de urgenţă şi cuprecădere, termenele de judecată neputând fi mai mari de 14 zile. Hotărârile motivate se comunică părţilor în termen de cel mult 14 zile de la pronunţare.” | alin.(1), inclusiv căile legale de atac,se judecă de urgenţă şi cu precădere, termenele de judecată neputând fi mai mari de 14 zile. Hotărârile motivate se comunică părţilor în termen de cel mult 14 zile de la pronunţare.” | ||
următorul cuprins:
„(12) Reclamanţii din cauzele care au ca obiect acordarea drepturilor prevăzute la alin.(1) nu sunt obligaţi să facă dovada cu martori a faptelor notorii, precum sunt cele reţinute în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.” |
se introduce un nou alineat, alin.(12), cu următorul cuprins: „(12) Reclamanţii din cauzele care au ca obiect acordarea drepturilor prevăzute la alin.(1) nu sunt obligaţi să facă dovada cu martori a faptelor notorii, precum sunt cele reţinute în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.” |
Nemodificat |
14
următorul cuprins: „(2) Hotărârile pronunţate de tribunale, în temeiul alin.(1), sunt supuse apelului, la curţile de apel. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va soluţiona recursurile împotriva hotărârilor curţilor de apel, asigurând unificarea practicii judiciare în materie şi verificând caracterul echitabil al compensaţiilor acordate. În această materie, în cazul desfiinţării sau casării hotărârii, instanţa de control va rejudeca cauza, nefiind permisă trimiterea cauzei spre rejudecare.” |
avea următorul cuprins: „(2) Hotărârile pronunţate de tribunale, în temeiul alin.(1), sunt supuse apelului, la curţile de apel. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va soluţiona recursurile împotriva hotărârilor curţilor de apel, asigurând unificarea practicii judiciare în materie şi verificând caracterul echitabil al compensaţiilor acordate. In această materie, în cazul desfiinţării sau casării hotărârii, instanţa de control va rejudeca cauza, nefiind permisă trimiterea cauzei spre rejudecare.” |
Nemodificat |
|
„(21) Hotărârile judecătoreşti pronunţate sunt puse în executare cu celeritate de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile sale judeţene. Compensaţiile băneşti pentru prejudiciile morale sunt suportate din fondurile privind despăgubirile civile datorate de statul român, în baza hotărârilor judecătoreşti.” |
se introduce un nou alineat, alin.(21), cu următorul cuprins: „(21) Hotărârile judecătoreşti pronunţate sunt puse în executare cu celeritate de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile sale judeţene. Compensaţiile băneşti pentru prejudiciile morale sunt suportate din fondurile privind despăgubirile civile datorate de statul român, în baza hotărârilor judecătoreşti.” |
Nemodificat |
15
| Art.6.- Prevederile articolului XIII dinLegea nr.202/2010 se abrogă. | Art.6.- Prevederile articolului XIIIdin Legea nr.202/2010 privind
unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor se abrogă. |
Nemodificat | |
| Art.7.- Decretul-lege nr. 118/1990 secompletează prin introducerea art.
16, cu următorul cuprins:
”Art. 16.- (1) Indemnizaţiile reglementate de prezentul decret-lege constituie drepturi de securitate socială, stabilite de organele judeţene competente ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale și sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul acestui minister. Plata acestor indemnizaţii se efectuează de casele judeţene de pensii. (2) Aceste indemnizaţii sunt acordate în scopul ocrotirii sociale a victimelor regimului totalitar comunist, care, datorită persecuţiilor politice, vădit nedrepte, au fost private de libertate , iar ulterior, au fost grav discriminate social şi profesional, ceea ce a avut ca efect limitarea şi restrângerea majoră a veniturilor materiale ale acestora şi ale familiilor lor, timp îndelungat, în |
Art.7.- Decretul-lege nr. 118/1990se completează după cum urmează:
– După articolul 15 se introduce un nou articol, art. 16, cu următorul cuprins: ”Art. 16.- (1) Indemnizaţiile reglementate de prezentul decret-lege constituie drepturi de securitate socială, stabilite de organele judeţene competente ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale și sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul acestui minister. Plata acestor indemnizaţii se efectuează de casele judeţene de pensii. (2) Aceste indemnizaţii sunt acordate în scopul ocrotirii sociale a victimelor regimului totalitar comunist, care, datorită persecuţiilor politice, vădit nedrepte, au fost private de libertate , iar ulterior, au fost grav discriminate social şi profesional, ceea ce a avut ca efect limitarea şi restrângerea majoră a veniturilor materiale ale acestora şi ale familiilor lor, timp îndelungat, în |
Nemodificat
Nemodificat |
16
| toată perioada comunistă. Deasemenea, se are în vedere faptul că deţinuţii politici au depus muncă forţată perioade îndelungate, în condiţii deosebit de grele, pentru care nu au fost niciodată remuneraţi, iar statul a profitat de munca acestora.
(3) Este interzisă luarea în considerare a acestor drepturi de securitate socială în scopul diminuării altor drepturi băneşti recunoscute distinct prin lege titularilor, precum dreptul la compensaţiile băneşti pentru prejudicii morale, cuvenite victimelor regimului totalitar comunist.” |
toată perioada comunistă. Deasemenea, se are în vedere faptul că deţinuţii politici au depus muncă forţată perioade îndelungate, în condiţii deosebit de grele, pentru care nu au fost niciodată remuneraţi, iar statul a profitat de munca acestora.
(3) Este interzisă luarea în considerare a acestor drepturi de securitate socială în scopul diminuării altor drepturi băneşti recunoscute distinct prin lege titularilor, precum dreptul la compensaţiile băneşti pentru prejudicii morale, cuvenite victimelor regimului totalitar comunist.” |
Nemodificat |
|
| Art.8.- Raportul final al ComisieiPrezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IlI-a, prin grija Preşedinţiei României. | Art.8.- Raportul final al ComisieiPrezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IlI-a, prin grija Preşedinţiei României. | *)Textul initial se inlocuieste cu: Art.8.- Hotararile pronuntate in baza Legii 221/2009 pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu au autoritate de lucru judecat. Persoanele indreptatite in baza prezentei legi vor putea sa fomuleze actiuni in justitie in termenul prevazut la Art.5. | Art.8 in formularea initiatorului si al Senatului este fara relevanta si greu de realizat,
in schimb, este Imperios necesar a se preciza prin lege ce se va intampla cu procesele care s-au solutionat, sau nu, prin Legea 221 pana la pronuntarea Curtii Constitutionale. |
| Art.9.- Legea nr.221/2009 se varepublica, dându-se textelor numerotarea corespunzătoare rezultată în urma prezentelor | Art.9.- Legea nr.221/2009 privindcondamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 | Nemodificat |
17
| modificări și completări. | martie 1945-22 decembrie 1989,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.396 din 11 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele aduse prin prezenta lege se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare. |
Presedinte AFDPR – Filiala Timis
Teodor STANCA
NOTA:
Prezentele amendamente la „Proiectul de lege privind regimul juridic al drepturilor cuvenite victimilor regimului totalitar comunist”, trecut prin Senat si care se gasesc la Comisia juridica a Camerei deputatilor (camera decizionala pentru acest proiect), reprezinta punctul de vedere al asociatiei noastre fata de varianta Senatului.
Cu *) am notat amendamentele modificate fata de varianta initiala.
18
Comments are closed.