Comunicat AFDPR
În cadrul vernisajului expoziţiei „Memoria ca formă de justiţie”care s-a desfăşurat la 18.10.2011 la Parlamentul European, delegaţia AFDPR a adus la cunoştinţă publică, inclusiv presei, conţinutul memoriului înmânat Preşedintelui Parlamentului European Jerzy Buzek.

DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul, Octav Bjoza, presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania (A.F.D.P.R.) organizatie nonguvernamentala cu sediul in str. Mantuleasa nr. 10, Bucuresti, Romania, tel. 40-213172317, reprezentand interesele a 30.000 de persoane inca in viata, dintre cele 120.000 care au constituit Asociatia in anul 1990, va rugam sa analizati prezentul :
M E M O R I U
cu privire la nerespectarea de catre Guvernul Romaniei a recomandarilor Rezolutiei APCE nr. 1096/1996, a prevederilor Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale si a jurisprudentei CEDO, referitoare la acordarea de compensatii materiale victimelor justitiei totalitare.
In Romania regimul comunist instalat in tara intre anii 1945 – 1989 a desfasurat pe cale larga actiuni brutale impotriva oponentilor si a dispus masuri excesive de ingradire a  drepturilor si libertatilor fundamentale, asa dupa cum se ilustreaza prin expozitia din cadrul Parlamentului European (Altiero Spinelli Building, 18.10.2011, ora 18:30):
„ Memoria ca forma de justitie
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Sighet, Romania”
Dupa trecerea a peste 20 de ani de la inlaturarea regimului comunist, Guvernul Romaniei a propus si Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 221/2009 prin care se dispune anularea „ope legis” a hotararilor judecatoresti si masurilor administrative cu caracter politic pronuntate intre anii 1945-1989 impotriva oponentilor anticomunisti si acordarea de compensatii materiale acestor persoane.
Legea nr.221/2009 a prevazut imprescribilitatea constatarii caracterului politic al condamnarii sau masurii administrative suferite intre anii 1945-1989 si repunerea in drepturi a persoanelor care au fost private de drepturi prin hotararea judecatoreasca sau masura respectiva. Totodata s-a dispus acordarea de despagubiri pentru prejudiciile morale si materiale suferite de persoanele condamnate pentru infractiuni cu caracter politic, cat si de cele care au suferit masuri administrative, asimilate condamnarilor cu caracter politic.  Aceste despagubiri urmau a fi stabilite, de la caz la caz, pe cale judecatoreasca, potrivit practicii judiciare curente, tinandu-se seama de beneficiile cu caracter social primite de solicitanti dupa anul 1990. Despagubirile puteau fi solicitate intr-un termen de 3 ani (2009 –2012) pana in prezent fiind promovate peste 20.000 de cauze pe rolul instantelor de judecata din Romania.
Desi adoptata dupa 20 de ani de la inlaturarea regimului comunist, totusi Legea nr. 221/2009 si modul de aplicare a acesteia au fost modificate in decursul a 2 ½  ani de 5 ori (Guvernul Romaniei (OUG nr. 62/2010) ; Parlamentul Romaniei (Legea nr. 202/2010) ; Curtea Constitutionala a Romaniei (deciziile nr-le 1354, 1358 si 1360/2010) ; Inalta Curte de Casatie si Justitie (decizia  nr. 12/19.09.2011).

Intrucat cele 5 modificariale Legii si practicii judecatoresti in numai 2 ½ ani afecteaza grav drepturile membrilor AFDPR care s-au adresat instantelor de judecata, astfel incat au fost create situatii de vadita discriminare a acestora, in functie de data la care si-au promovat actiunile in justitie si celeritatea instantelor competente, precum si in mod deosebit de existenta unei legislatii imprevizibile si incoerente,  subsemnatul, presedinte al AFDPR, consider ca sunt indreptatit sa ma adresez Parlamentului European, in numele membrilor asociatiei noastre in vederea analizarii situatiei si propunerii  unor grabnice masuri de remediere.

Presedinte,                                     Octav Bjoza

_________________________________________________________________
Rezoluţia 1096 din 1996 a Consiliului Europei, privind „Măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare comuniste”
art. 8. – Adunarea recomandă ca judecarea autorilor crimelor să fie luată în considerare odata cu reabilitarea celor condamnaţi de „crime” care, într-o societate civilizată, nu constituie acte penale precum şi a celor care au fost condamnaţi pe nedrept. Se vor acorda compensaţii materiale acestor victime ale justiţiei totalitare, iar aceste reparatii nu vor fi (cu mult) mai mici decât compensaţiile acordate celor condamnaţi pe nedrept în condiţiile codului penal aflat în vigoare (n.r. reparatiile acordate persoanelor condamnate in prezent pe nedrept pentru crime de drept comun).
Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea Drepturilor Omuluisi a Libertatilor Fundamentale
Articolul 3 – Atunci când o condamnare penala definitiva este ulterior anulata sau când este acordata gratierea, pentru ca un fapt nou sau recent descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, persoana care a suferit o pedeapsa din cauza acestei condamnari este despagubita conform legii ori practicii în vigoare în Statul respectiv, cu exceptia cazului în care se dovedeste ca nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut îi este imputabila în tot, sau în parte.