Text propunere legislativă

Text adoptat de Senat

Amendamente propuse spre analiză Comisiei juridice a Camerei Deputaților

Motivele propunerii amendamentelor

Lege privind instituirea unui regim juridic distinct și temeinic fundamentat pentru categoriile diferite drepturi bănești cuvenite regimului totalitar comunist

Lege privind regimul juridic al drepturilor cuvenite victimelor regimului totalitar comunist

Nemodificat

Art.1.– (1) Statul român recunoaşte că regimul totalitar comunist din România s-a făcut vinovat de crime imprescriptibile împotriva umanităţii, săvârşite împotriva cetăţenilor români.

Art.1.– (1) Statul român recunoaşte că regimul totalitar comunist din România s-a făcut vinovat de crime imprescriptibile împotriva umanităţii, săvârşite împotriva cetăţenilor români.

Nemodificat

(2) Statul român recunoaşte că persoanele, care au suferit

condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi membrii familiilor lor, sunt victime ale regimului totalitar comunist, şi au fost supuse unui regim de exterminare programată, unei represiuni criminale şi unui genocid social, aşa cum s-a constatat prin Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

(2) Statul român recunoaşte că persoanele, care au suferit

condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi membrii familiilor lor, sunt victime ale regimului totalitar comunist, şi au fost supuse unui regim de exterminare programată, unei represiuni criminale şi unui genocid social, aşa cum s-a constatat prin Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Nemodificat

(3) Negarea crimelor comunismului şi a existenţeivictimelor regimului totalitar comunist este interzisă.

(3) Negarea crimelor comunismului şi a existenţeivictimelor regimului totalitar comunist este interzisă.

Nemodificat

Art.2.– (1) Victimelor regimului totalitar comunist le sunt

garantate în mod distinct şi independent următoarele categorii de drepturi băneşti: despăgubiri pentru prejudiciile materiale cauzate; compensaţii băneşti pentru prejudiciile morale suferite; indemnizaţii de securitate socială şi alte drepturi.

Art.2.– (1) Victimelor regimului totalitar comunist le sunt

garantate în mod distinct şi independent următoarele categorii de drepturi băneşti: despăgubiri pentru prejudiciile materiale cauzate; compensaţii băneşti pentru prejudiciile morale suferite; indemnizaţii de securitate socială şi alte drepturi.

Nemodificat

(2) Despăgubirile pentru prejudiciile materiale sunt

destinate să repare prejudiciile materiale ale victimelor, fiind

reglementate la art.5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

(2) Despăgubirile pentru prejudiciile materiale sunt

destinate să repare prejudiciile materiale ale victimelor, fiind

reglementate la art.5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Nemodificat

(3) Compensaţiile băneşti pentru prejudiciile morale sunt

menite, în principal, să aline suferinţele morale deosebite şi de durată ale victimelor iar în plan secundar, să ofere o satisfacţie morală acestora.

(3) Compensaţiile băneşti pentru prejudiciile morale sunt

menite, în principal, să aline suferinţele morale deosebite şi de durată ale victimelor iar în plan secundar, să ofere o satisfacţie morală acestora.

Nemodificat

(4) Drepturile de securitate socială cuprind indemnizaţiile

lunare, gratuităţile la medicamente şi asistenţă medicală, scutirile de la plata anumitor taxe şi alte asemenea drepturi expres reglementate de lege în favoarea victimelor.

(4) Drepturile de securitate socială cuprind indemnizaţiile

lunare, gratuităţile la medicamente şi asistenţă medicală, scutirile de la plata anumitor taxe şi alte asemenea drepturi expres reglementate de lege în favoarea victimelor.

Nemodificat

(5) Este interzisă diminuarea oricărora dintre aceste drepturi, pe considerentul exercitării lor concomitente, deoarece scopurile pentru care acestea au fost recunoscute sunt distincte.

(5) Este interzisă diminuarea oricărora dintre aceste drepturi, pe considerentul exercitării lor concomitente, deoarece scopurile pentru care acestea au fost recunoscute sunt distincte.

Nemodificat

Art.3.- (1) Statul îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile morale cauzate prin condamnările cu caracter politic, pronunţate de justiţia statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989, condamnări pe care le declară vădit nedrepte, recunoscând dreptul victimelor condamnărilor politice, precum și familiilor acestora, la compensaţii băneşti şi pentru toate daunele morale cauzate datorită acestor condamnări.

Art.3.- (1) Statul îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile morale cauzate prin condamnările personale cu caracter politic, pronunţate de justiţia statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, condamnări pe care le declară vădit nedrepte, recunoscând dreptul persoanelor condamnate politic la compensaţii băneşti şi indemnizaţii de securitate socială, pentru daune morale cauzate de aceste condamnări.

Art.3.- (1) Statul îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile morale cauzate prin condamnările cu caracter politic, pronunţate de justiţia statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989, condamnări pe care le declară vădit nedrepte, recunoscând dreptul persoanelor condamnate politic la compensaţii băneşti pentru daune morale cauzate de aceste condamnări, iar după decesul acestor persoane, dreptul soţului supraviețuitor și al descendenţilor de gradul I al acestora la compensaţii băneşti pentru daunele morale cauzate de condamnările autorilor lor.

Așa cum rezultă din redactarea alineatului (2) al articolului 1 din textul prezentei legi, în forma adoptată de Senat, sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celorcare au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este necesar a se recunoaște și acestor victime dreptul la compensaţii băneşti.

(2) Statul îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile morale

cauzate prin măsurile administrative cu caracter politic dispuse de autorităţile statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, măsuri pe care le declară vădit abuzive, recunoscând dreptul victimelor măsurilor administrative politice, precum și familiilor acestora, la compensații bănești pentru toate daunele morale cauzate datorită acestor măsuri.

(2) Statul îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile morale

cauzate prin măsurile administrative cu caracter politic dispuse de autorităţile statului totalitar comunist, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, măsuri pe care le declară vădit abuzive, recunoscând dreptul victimelor măsurilor administrative politice la indemnizaţii de securitate socială prevăzute în Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat.

(2) Statul îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile morale

cauzate prin măsurile administrative cu caracter politic dispuse de autorităţile statului totalitar comunist, suferite în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, măsuri pe care le declară vădit abuzive, recunoscând dreptul victimelor măsurilor administrative politice la compensaţii băneşti pentru daune morale cauzate de aceste măsuri, iar după decesul acestor persoane, dreptul soţului supraviețuitor și al descendenţilor de gradul I al acestora la compensaţii băneşti pentru daunele morale cauzate de măsurile administrative cu caracter politic dispuse împotriva autorilor lor.

Prevederile în baza cărora a funcţionat sistemul represiv din România primelor două

decenii de socialism, articolele din Codul Penal şi măsurile administrative privind deportarea, domiciliul obligatoriu sau internarea în colonii penitenciare pedepseau orice formă de opoziţie, politică sau religioasă faţă de regimul comunist.

Măsurile administrative dispuse prin Decrete ale Marii Adunări Naţionale, Hotărâri ale

Consiliului de Miniştri sau Decizii ministeriale ale MAI privind deportările, domiciliul obligatoriu şi internările în lagăre de muncă, au fost încă de la instaurarea „democraţiei populare” principalul instrument de exercitare a represiunii.

Împotriva acestor măsuri nu exista nici o posibilitate de apărare a cetăţeanului. În

prevederile care au consacrat măsurile administrative nu este specificată nici o posibilitate de

atac a deciziei de deportare sau trimitere în lagăr, ceea ce contravenea dreptului constituţional la apărare, dar, mai mult, îi punea în mod formal pe cei supuşi acestor măsuri în situaţie de inferioritate faţă de deţinuţii politici, care în procesele penale derulate puteau declara recurs împotriva sentinţelor – chiar dacă recursul nu schimba, în majoritatea cazurilor, nimic.

Așa cum rezultă din redactarea alineatului (2) al articolului 1 din textul prezentei legi, în forma adoptată de Senat, sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celorcare au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este necesar a se recunoaște și acestor victime dreptul la compensaţii băneşti.

(3) Compensaţiile băneşti pentru prejudiciile morale suferite de victimele regimului totalitar comunist se impun a fi acordate în mod necesar şi urgent în scopul primordial de a alina suferinţele profunde şi de durată rezultate din încălcarea gravă a celor mai importante drepturi subiective nepatrimoniale ale victimelor, reprezentând valori fundamentale care definesc însăşi personalitatea umană, precum: dreptul la libertate fizică; dreptul de a nu fi supus la tortură, tratamente inumane şi degradante; dreptul la integritate fizică şi la sănătate; dreptul la demnitate, onoare, reputaţie; dreptul la libertate de conştiinţă; dreptul la viaţa de familie; dreptul la a nu fi supus la muncă forţată; dreptul la liberă circulaţie; dreptul de a nu fi discriminat pe criterii politice; dreptul la viaţă privată şi secretul corespondenţei.

(3) Compensaţiile băneşti pentru prejudiciile morale suferite prin condamnare personală cu caracter politic se impun a fi acordate în mod necesar şi urgent în scopul primordial de a alina suferinţele profunde şi de durată rezultate din încălcarea gravă a celor mai importante drepturi subiective nepatrimoniale ale victimelor, reprezentând valori fundamentale care definesc însăşi personalitatea umană, precum: dreptul la libertate fizică; dreptul de a nu fi supus la tortură, tratamente inumane şi degradante; dreptul la integritate fizică şi la sănătate; dreptul la demnitate, onoare, reputaţie; dreptul la libertate de conştiinţă; dreptul la viaţa de familie; dreptul la a nu fi supus la muncă forţată; dreptul la liberă circulaţie; dreptul de a nu fi discriminat pe criterii politice; dreptul la viaţă privată şi secretul corespondenţei.

(3) Compensaţiile băneşti pentru prejudiciile morale suferite se impun a fi acordate în mod necesar şi urgent în scopul primordial de a alina suferinţele profunde şi de durată rezultate din încălcarea gravă a celor mai importante drepturi subiective nepatrimoniale ale victimelor, reprezentând valori fundamentale care definesc însăşi personalitatea umană, precum: dreptul la libertate fizică; dreptul de a nu fi supus la tortură, tratamente inumane şi degradante; dreptul la integritate fizică şi la sănătate; dreptul la demnitate, onoare, reputaţie; dreptul la libertate de conştiinţă; dreptul la viaţa de familie; dreptul la a nu fi supus la muncă forţată; dreptul la liberă circulaţie; dreptul de a nu fi discriminat pe criterii politice; dreptul la viaţă privată şi secretul corespondenţei.

Modificare justificată de modalitatea de redactare a alineatului (2) al articolului 1 din textul prezentei legi, în forma adoptată de Senat, potrivit căreia statul recunoaște că sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celorcare au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este necesar a se recunoaște și acestor victime dreptul la compensaţii băneşti.

(4) Aceste compensaţii băneşti pentru prejudiciile morale

îndeplinesc o funcţie principală compensatorie pentru suferinţele deosebite şi de lungă durată ale victimelor, funcţie manifestată prin contribuirea: la îndreptarea răului ce le-a fost făcut, la uşurarea şi micşorarea efectelor negative ale suferinţelor, la ajutorul pentru consolarea şi apropierea spre o stare de minim echilibru şi normalitate a victimelor. Aceste compensaţii băneşti nu se confundă cu măsurile legale nepatrimoniale ce au ca scop exclusiv oferirea doar a unei satisfacţii morale, pur declarative, cum sunt anularea simbolică a condamnărilor politice executate sau recunoaşterea calităţii onorifice de luptător în rezistenţa anticomunistă.

(4) Aceste compensaţii băneşti pentru prejudiciile morale

îndeplinesc o funcţie principală compensatorie pentru suferinţele deosebite şi de lungă durată ale victimelor, funcţie manifestată prin contribuirea: la îndreptarea răului ce le-a fost făcut, la uşurarea şi micşorarea efectelor negative ale suferinţelor, la ajutorul pentru consolarea şi apropierea spre o stare de minim echilibru şi normalitate a victimelor. Aceste compensaţii băneşti nu se confundă cu măsurile legale nepatrimoniale ce au ca scop exclusiv oferirea doar a unei satisfacţii morale, pur declarative, cum sunt anularea simbolică a condamnărilor politice executate sau recunoaşterea calităţii onorifice de luptător în rezistenţa anticomunistă.

Nemodificat

(5) Statul recunoaşte că aceste compensaţii băneşti, pentru

prejudiciile morale cauzate datorită condamnărilor cu caracter politic şi măsurilor administrative cu caracter politic, nu pot fi mai mici decât compensaţiile de aceeaşi natură recunoscute de legislaţia în vigoare pentru persoanele condamnate pe nedrept, cele care au fost lipsite de libertate în mod nedrept, cele care au fost supuse la tortură şi tratamente inumane, cele care au fost supuse unui regim de exterminare programată şi unui genocid social, respectiv cele care au făcut obiectul unor măsuri administrative prin abuz de putere.

(5) Statul recunoaşte că aceste compensaţii băneşti, pentru

prejudiciile morale cauzate datorită condamnărilor cu caracter politic şi măsurilor administrative cu caracter politic, nu pot fi mai mici decât compensaţiile de aceeaşi natură recunoscute de legislaţia în vigoare pentru persoanele condamnate pe nedrept, cele care au fost lipsite de libertate în mod nedrept, cele care au fost supuse la tortură şi tratamente inumane, cele care au fost supuse unui regim de exterminare programată şi unui genocid social, respectiv cele care au făcut obiectul unor măsuri administrative prin abuz de putere.

Nemodificat

Art.4.- (1) Indemnizaţiile lunare reglementate de prevederile art.4 şi art.5 din Decretul-lege nr. 118/1990 constituie, în mod exclusiv, drepturi de securitate socială, acordate în scopul ocrotirii sociale a victimelor regimului totalitar comunist, care, datorită persecuţiilor politice, vădit nedrepte, au fost private de libertate, iar ulterior, au fost grav discriminate social şi profesional, ceea ce a avut ca efect limitarea şi restrângerea majoră a veniturilor materiale ale acestora şi ale familiilor lor, timp îndelungat, în toată perioada comunistă. De asemenea, se are în vedere faptul că deţinuţii politici au depus muncă forţată perioade îndelungate, în condiţii deosebit de grele, pentru care nu au fost niciodată remuneraţi, iar statul a profitat de munca acestora.

(2) Indemnizaţiile prevăzute de dispoziţiile Decretului-lege

nr. 118/1990 nu constituie compensaţii băneşti pentru daune morale, fiind acordate prin decizii ale organelor judeţene de specialitate ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul acestui minister. Plata acestor indemnizaţii se efectuează de casele judeţene de pensii.”

Art.4.- (1) Indemnizaţiile lunare reglementate de prevederile art.4 şi art.5 din Decretul-lege nr. 118/1990 constituie, în mod exclusiv, drepturi de securitate socială, acordate în scopul ocrotirii sociale a victimelor regimului totalitar comunist, care, datorită persecuţiilor politice, vădit nedrepte, au fost private de libertate, iar ulterior, au fost grav discriminate social şi profesional, ceea ce a avut ca efect limitarea şi restrângerea majoră a veniturilor materiale ale acestora şi ale familiilor lor, timp îndelungat, în toată perioada comunistă. De asemenea, se are în vedere faptul că deţinuţii politici au depus muncă forţată perioade îndelungate, în condiţii deosebit de grele, pentru care nu au fost niciodată remuneraţi, iar statul a profitat de munca acestora.

(2) Indemnizaţiile prevăzute de dispoziţiile Decretului-lege

nr. 118/1990 nu constituie compensaţii băneşti pentru daune morale, fiind acordate prin decizii ale organelor judeţene de specialitate ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul acestui minister. Plata acestor indemnizaţii se efectuează de casele judeţene de pensii.”

Nemodificat

Nemodificat

Art.5.– Legea nr.221/2009 se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După alineatul (1) al art.2 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

”(2) Ca urmare a înlăturării tuturor efectelor hotărârilor judecătorești de condamnarecu caracter politic, se naște dreptul la compensații bănești pentru daunele morale și la despăgubiri pentru prejudiciile materiale în favoarea victimelor regimului totalitar comunist sau moștenitorilor acestora. Acest drept la compensații și despăgubiri se consideră transmis de drept moștenitorilor – soțul sau descendenții până la gradul al doilea, ai titularilor decedați înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art.5.– Legea nr.221/2009 se modifică şi se completează după cum urmează:

Alin. (2) se elimină

Art.5.– Legea nr.221/2009 se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După alineatul (1) al art.2 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

”(2) Ca urmare a înlăturării tuturor efectelor hotărârilor judecătorești de condamnarecu caracter politic, se naște dreptul la compensații bănești pentru daunele morale și la despăgubiri pentru prejudiciile materiale în favoarea victimelor regimului totalitar comunist sau descendenților acestora. Acest drept la compensații și despăgubiri se consideră transmis de drept soțului supraviețuitor și descendenților de gradul întâi, ai titularilor decedați înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.”

Modificare justificată de modalitatea de redactare a alineatului (2) al articolului 1 din textul prezentei legi, în forma adoptată de Senat, potrivit căreia statul recunoaște că sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celorcare au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este necesar a se recunoaște și acestor victime dreptul la compensaţii băneşti.

1. Alineatul 1 al art. 5 va avea următorul cuprins:

”(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, moștenitorii acesteia – soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei competentă, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

1. Partea introductivă şi litera a) ale alineatului 1 al

articolului 5 vor avea următorul cuprins:

„(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, poate solicita instanţei competente, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

1. Partea introductivă şi litera a) ale alineatului 1 al articolului 5 vor avea următorul cuprins:

”(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care, în această perioadă, a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul supraviețuitor și descendenţii acesteia de gradul I pot solicita instanţei competente, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

Modificare justificată de modalitatea de redactare a alineatului (2) al articolului 1 din textul prezentei legi, în forma adoptată de Senat, potrivit căreia statul recunoaște că sunt victime ale regimului totalitar comunist și membrii familiilor celorcare au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, așadar este necesar a se recunoaște și acestor victime dreptul la compensaţii băneşti.

3. Litera a) a art. 5 alin. (1) va avea următorul cuprins:

a) acordarea de compensații bănești pentru prejudiciile morale cauzate datorită detenției politice personale, a soțului sau a ascendentului, ori datorită măsurii administrative cu caracter politic, personale, a soțului sau a ascendentului, constând într-o sumă egală cu echivalentul a 300 de euro pentru fiecare zi de condamnare, respectiv cu echivalentul a 200 de euro pentru fiecare zi de măsură administrativă. Compensația totală nu poate depăși 400.000 de euro.

2. Litera a) a art. 5 alin. (1) va avea următorul cuprins:

a) acordarea de compensaţii băneşti pentru prejudiciile morale, cauzate de detenţia politică personală, constând într-o sumă egală cu echivalentul a 24 de mii de euro pentru fiecare an de condamnare efectuat. Pentru sume cuvenite mai mari de 100 de mii de euro plata se face în două tranşe egale, în interiorul a doi ani după

pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.”

3. Litera a) a art. 5 alin. (1) va avea următorul cuprins:

a) acordarea de compensații bănești pentru prejudiciile morale cauzate datorită detenției politice personale, a soțului sau a ascendentului, ori datorită măsurii administrative cu caracter politic, personale, a soțului sau a ascendentului, constând într-o sumă egală cu echivalentul a 24 de mii de euro pentru fiecare an de condamnare efectuat, respectiv echivalentul a 18 mii de euro pentru fiecare an de măsură administrativă efectuat. Pentru sume cuvenite mai mari de 100 de mii de euro plata se face în două tranşe egale, în interiorul a doi ani după pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.”

Compensatia totala nu poate depasi 400.000 de eur0o

De compensatia maxima vor beneficia si sotul(sotia) su-pravetuitor si descendentii de gradul I ai celor decedati in inchisori,in lagare si deportari,

In timpul anchetelor,in confruntarile cu organelle de represiune , in rascoalele taranesti, precum si in alte imprejurari in care au fost executati oameni fara sentinte de condamnare la moarte din motive politice. Toate aceste situatii vor fi probate in instantele judecatoresti.

Condamnările politice și măsurile administrative privind deportarea, domiciliul obligatoriu sau internarea în colonii penitenciare au reprezentat, în aceeași măsură, forme de pedepsire a opoziţiei faţă de regimul comunist. De asemenea, Statul român recunoaşte că persoanele, care au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi membrii familiilor lor, sunt victime ale regimului totalitar comunist, şi au fost supuse unui regim de exterminare programată, unei represiuni criminale şi unui genocid social, aşa cum s-a constatat prin Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

2. După litera a) a art. 5 alin. (1) se introduce litera a¹ cu următorul cuprins:

a¹) acordarea de compensații bănești pentru prejudiciile morale cauzate datorită condamnările politice, după eliberarea din detenție sau după încetarea măsurii administrative, în urma persecuțiilor politice subsecvente, respectiv pentru prejudiciile morale cauzate moștenitorilor datorită decesului în detenție. Aceste compensații bănești se apreciază, în echitate, de către instanțele judecătorești competente, conform normelor și principiilor aplicabile ocrotirii victimelor faptelor ilicite, proportional cu gravitatea și numărul suferințelor cauzate, fără a se depăși limita unei sume rezonabile.”

lit. a¹ se elimină

3. După litera a) a art. 5 alin. (1) se introduce litera a¹ cu următorul cuprins:

a¹) acordarea de compensații bănești pentru prejudiciile morale cauzate datorită condamnările politice, după eliberarea din detenție sau după încetarea măsurii administrative, în urma persecuțiilor politice subsecvente, respectiv pentru prejudiciile morale cauzate moștenitorilor datorită decesului în detenție. Aceste compensații bănești se apreciază, în echitate, de către instanțele judecătorești competente, conform normelor și principiilor aplicabile ocrotirii victimelor faptelor ilicite, proportional cu gravitatea și numărul suferințelor cauzate, fără a se depăși limita unei sume rezonabile.”

4. Litera b) a art. 5 alin. (1) va avea următorul cuprins:

”b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor mobile și imobile confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare.”

Modificare justificată de necesitatea clarificării faptului că Legea nr. 221/2009 urmărește în mod neechivoc acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii atât a bunurilor mobile, cât și a bunurilor imobile, confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, cu condiția ca bunurile respective să nu fi fost restituite sau nu se fi obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 sau ale Legii nr. 247/2005.

5. După litera b) a art. 5 alin. (1) se introduce litera b¹ cu următorul cuprins:

b¹) Pentru a beneficia de despăgubiri pentru prejudiciul material, persoanele îndreptăţite trebuie să probeze cu acte doveditoare certificate de autorităţi că au avut în proprietate, la data confiscării, bunurile pentru care solicită acordarea despăgubirilor, iar în situaţia imposibilităţii dovedite de a procura aceste acte, dovada se face cu proba testimonială.

Modificare necesară pentru stabilirea cu exactitate a probelor ce urmează a fi administrate de instanța competentă, în vederea dovedirii prejudiciului material suferit. Modalitatea probării prejudiciului este identică cu cea prevăzută în alte legi cu caracter reparator (a se vedea art. 2 din Normele metodologice ale Legii nr. 290/2003privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947)

2. La articolul 5, se introduce alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Cauzele, care au ca obiect acordarea drepturilor prevăzute la alin.(1), inclusiv căile legale de atac, se judecă de urgenţă şi cu precădere, termenele de judecată neputând fi mai mari de 14 zile.

Hotărârile motivate se comunică părţilor în termen de cel mult 14 zile de la pronunţare.”

3. La articolul 5, alineatul (1¹) va avea următorul cuprins:

„(1¹) Cauzele, care au ca obiect acordarea drepturilor prevăzute la alin.(1), inclusiv căile legale de atac, se judecă de urgenţă şi cu precădere, termenele de judecată neputând fi mai mari de 14 zile.

Hotărârile motivate se comunică părţilor în termen de cel mult 14 zile de la pronunţare.”

Nemodificat

3. La articolul 5, alineatul(1²), cu următorul cuprins:

„(1²) Reclamanţii din cauzele care au ca obiect acordarea drepturilor prevăzute la alin.(1) nu sunt obligaţi să facă

dovada cu martori a faptelor notorii, precum sunt cele reţinute în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.”

4. La articolul 5, după alineatul (1) se introduce un nou

alineat, alin.(1²), cu următorul cuprins:

„(1²) Reclamanţii din cauzele care au ca obiect acordarea drepturilor prevăzute la alin.(1) nu sunt obligaţi să facă

dovada cu martori a faptelor notorii, precum sunt cele reţinute în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.”

Nemodificat

4. Alineatul 2 al articolului 5 va avea următorul cuprins:

„(2) Hotărârile pronunţate de tribunale, în temeiul alin.(1), sunt supuse apelului, la curţile de apel. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va soluţiona recursurile împotriva hotărârilor curţilor de apel, asigurând unificarea practicii judiciare în materie şi verificând caracterul echitabil al compensaţiilor acordate. În această materie, în cazul desfiinţării sau casării hotărârii, instanţa de control va rejudeca cauza, nefiind permisă trimiterea cauzei spre rejudecare.”

5. Alineatul 2 al articolului 5 va avea următorul cuprins:

„(2) Hotărârile pronunţate de tribunale, în temeiul alin.(1), sunt supuse apelului, la curţile de apel. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va soluţiona recursurile împotriva hotărârilor curţilor de apel, asigurând unificarea practicii judiciare în materie şi verificând caracterul echitabil al compensaţiilor acordate. In această materie, în cazul desfiinţării sau casării hotărârii, instanţa de control va rejudeca cauza, nefiind permisă trimiterea cauzei spre rejudecare.”

Nemodificat

5. La articolul 5, se introduce

alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) Hotărârile judecătoreşti pronunţate sunt puse în

executare cu celeritate de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile sale judeţene. Compensaţiile băneşti pentru prejudiciile morale sunt suportate din fondurile privind despăgubirile civile datorate de statul român, în baza hotărârilor judecătoreşti.”

6. La articolul 5, după alineatul (2) se introduce un nou

alineat, alin.(2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) Hotărârile judecătoreşti pronunţate sunt puse în

executare cu celeritate de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile sale judeţene. Compensaţiile băneşti pentru prejudiciile morale sunt suportate din fondurile privind despăgubirile civile datorate de statul român, în baza hotărârilor judecătoreşti.”

Nemodificat

Art.6.- Prevederile articolului XIII din Legea nr.202/2010 se abrogă.

Art.6.- Prevederile articolului XIII din Legea nr.202/2010 privind

unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor se abrogă.

Nemodificat

Art.7.- Decretul-lege nr. 118/1990 se completează prin introducerea art. 16, cu

următorul cuprins:

”Art. 16.- (1) Indemnizaţiile reglementate de prezentul

decret-lege constituie drepturi de securitate socială, stabilite de organele judeţene competente ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale și sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul acestui minister. Plata acestor indemnizaţii se efectuează de casele judeţene de pensii.

(2) Aceste indemnizaţii sunt acordate în scopul ocrotirii sociale a victimelor regimului totalitar comunist, care, datorită persecuţiilor politice, vădit nedrepte, au fost private de libertate , iar ulterior, au fost grav discriminate social şi profesional, ceea ce a avut ca efect limitarea şi restrângerea majoră a veniturilor materiale ale acestora şi ale familiilor lor, timp îndelungat, în toată perioada comunistă. De asemenea, se are în vedere faptul că deţinuţii politici au depus muncă forţată perioade îndelungate, în condiţii deosebit de grele, pentru care nu au fost niciodată remuneraţi, iar statul a profitat de munca acestora.

(3) Este interzisă luarea în considerare a acestor drepturi de securitate socială în scopul diminuării altor drepturi băneşti recunoscute distinct prin lege titularilor, precum dreptul la compensaţiile băneşti pentru prejudicii morale, cuvenite victimelor regimului totalitar comunist.”

Art.7.- Decretul-lege nr. 118/1990 se completează după cum urmează:

– După articolul 15 se introduce un nou articol, art. 16, cu

următorul cuprins:

”Art. 16.- (1) Indemnizaţiile reglementate de prezentul

decret-lege constituie drepturi de securitate socială, stabilite de organele judeţene competente ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale și sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul acestui minister. Plata acestor indemnizaţii se efectuează de casele judeţene de pensii.

(2) Aceste indemnizaţii sunt acordate în scopul ocrotirii sociale a victimelor regimului totalitar comunist, care, datorită persecuţiilor politice, vădit nedrepte, au fost private de libertate , iar ulterior, au fost grav discriminate social şi profesional, ceea ce a avut ca efect limitarea şi restrângerea majoră a veniturilor materiale ale acestora şi ale familiilor lor, timp îndelungat, în toată perioada comunistă. De asemenea, se are în vedere faptul că deţinuţii politici au depus muncă forţată perioade îndelungate, în condiţii deosebit de grele, pentru care nu au fost niciodată remuneraţi, iar statul a profitat de munca acestora.

(3) Este interzisă luarea în considerare a acestor drepturi de securitate socială în scopul diminuării altor drepturi băneşti recunoscute distinct prin lege titularilor, precum dreptul la compensaţiile băneşti pentru prejudicii morale, cuvenite victimelor regimului totalitar comunist.”

Nemodificat

Nemodificat

Nemodificat

Art.8.- Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza

Dictaturii Comuniste din România va fi publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea a IlI-a, prin grija Preşedinţiei României.

Art.8.- Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza

Dictaturii Comuniste din România va fi publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea a IlI-a, prin grija Preşedinţiei României.

Nemodificat

Art.9.- Legea nr.221/2009 se va republica, dându-se textelor numerotarea corespunzătoare rezultată în urma prezentelor modificări și completări.

Art.9.- Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.396 din 11 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele aduse prin prezenta lege se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

Nemodificat